Reacția lui Macron după ce Trump a pus steagul SUA peste un teritoriu francez: „Unii oameni au idei ciudate”
Emmanuel Macron i-a răspuns lui Donald Trump chiar din Saint-Pierre-et-Miquelon, teritoriu francez inclus pe o hartă sub steagul SUA: „Este francez. Este evident”. Vizita, alături de Mark Carney, are o miză mai amplă: securitatea Arcticii și apropierea Canadei de Europa.
Emmanuel Macron a ales chiar Saint-Pierre-et-Miquelon pentru a răspunde unei imagini publicate de Donald Trump în care steagul Statelor Unite acoperea o mare parte din America de Nord, inclusiv micul teritoriu francez situat în largul coastelor Canadei.
Reacția lui Macron după ce Trump a pus steagul SUA peste un teritoriu francez: „Unii oameni au idei ciudate”
Mesajul președintelui francez a fost lipsit de echivoc.
„Saint-Pierre-et-Miquelon este francez. Este evident”, a declarat Emmanuel Macron, președintele Franței, la sosirea în arhipelag, potrivit Le Figaro.
Întrebat despre harta distribuită de liderul de la Casa Albă, Macron a continuat într-o notă ironică.
„Nu vom spune asta în fiecare dimineață pentru că unii oameni au idei ciudate sau spun lucruri ciudate”, a adăugat Macron.
Imaginea publicată de Trump la începutul lunii septembrie nu reprezenta doar Canada sub culorile americane. Steagul SUA acoperea și Groenlanda, Islanda și Saint-Pierre-et-Miquelon. Reacțiile diplomatice nu au întârziat, Islanda convocând inclusiv ambasadorul american după apariția imaginii.
Situat la aproximativ 20 de kilometri de insula canadiană Newfoundland și la circa 4.300 de kilometri de Paris, Saint-Pierre-et-Miquelon este o colectivitate franceză de peste mări, cu o suprafață de numai 242 de kilometri pătrați.
Teritoriul are propriul Consiliu teritorial și este reprezentat printr-un deputat și un senator în Parlamentul Franței. În relația cu Uniunea Europeană, arhipelagul are statut de țară și teritoriu de peste mări asociat blocului comunitar.
Dimensiunile sale reduse ascund însă o importanță strategică în creștere. Saint-Pierre-et-Miquelon găzduiește inclusiv o stație terestră a sistemului european de navigație prin satelit Galileo, într-o regiune nord-atlantică și arctică devenită esențială pentru competiția geopolitică.
Macron și Carney transmit un mesaj comun de suveranitate
Vizita lui Macron nu se limitează la replica adresată lui Trump. Președintele francez l-a primit duminică la Saint-Pierre pe premierul canadian Mark Carney, într-o întâlnire fără precedent organizată în arhipelag.
Cei doi lideri au transmis un mesaj comun privind independența și suveranitatea Franței și Canadei, într-un moment în care relațiile dintre Ottawa și Washington traversează o perioadă tensionată.
„Credem împreună că țările noastre sunt două mari națiuni independente și vor să rămână astfel”, a declarat Emmanuel Macron.
Agenda discuțiilor a inclus apărarea, securitatea Arcticii, spațiul, energia, telecomunicațiile și tehnologiile emergente. Parisul și Ottawa vor să aprofundeze inclusiv cooperarea dintre agențiile lor spațiale și în domeniul infrastructurii pentru comunicații și lansări de sateliți.
În același timp, Canada își intensifică apropierea de Uniunea Europeană. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avansat ideea unei forme de „membru asociat” pentru Canada, deși un asemenea statut nu este prevăzut în prezent de tratatele europene.
Carney a exclus aderarea propriu-zisă la UE, dar susține construirea unei relații politice și economice mult mai strânse cu Europa. Trump a criticat direcția și a amenințat cu măsuri comerciale dacă Washingtonul va considera apropierea dintre Canada și UE drept un demers ostil.
Premierul canadian a răspuns că Ottawa își va decide singură parteneriatele internaționale.
Arctica, Groenlanda și energia schimbă miza relației dintre Europa și Canada
În spatele disputei simbolice provocate de harta lui Trump se află competiția tot mai intensă pentru securitatea și resursele regiunii arctice.
Președintele american a susținut în repetate rânduri necesitatea unui control mai mare al SUA asupra Groenlandei din motive de securitate. Washingtonul, Danemarca și autoritățile groenlandeze au ajuns recent la un acord care extinde semnificativ prezența militară americană și rolul Statelor Unite în securitatea insulei, fără transferarea suveranității.
„Suveranitatea daneză este respectată, dreptul internațional este respectat”, a declarat Macron, salutând înțelegerea și măsurile care pot contribui la dezescaladare.
Relația cu Canada capătă pentru Franța și o miză energetică. Parisul caută surse suplimentare într-un context marcat de tensiunile din Orientul Mijlociu și de prețurile ridicate, iar Macron dorește creșterea volumului de gaz natural lichefiat canadian transportat spre coasta Atlanticului și ulterior către Europa.
Cele două țări discută și despre mineralele critice și alte resurse strategice de care industria europeană are nevoie.
Vizita președintelui francez atinge, în același timp, una dintre cele mai concrete consecințe ale schimbărilor climatice pentru locuitorii arhipelagului.
Pe insula Miquelon a început relocarea unei părți a localității către un teren mai înalt din cauza eroziunii litoralului și a riscului asociat creșterii nivelului mării. Primele locuințe au fost deja construite la aproximativ un kilometru de actuala zonă locuită.
În jur de 600 de oameni ar urma să fie vizați pe termen lung de relocare, iar următoarea etapă a proiectului necesită aproximativ 25 de milioane de euro.
Saint-Pierre-et-Miquelon încearcă în paralel să-și transforme economia după declinul industriei pescuitului de cod, mizând pe activități spațiale, infrastructură digitală și legături economice mai puternice cu Canada.
