Doar 300 de oameni fără adăpost din București s-au vaccinat anti-COVID

DE Flavia Drăgan | Actualizat: 26.11.2021 - 18:00
Imagine generică - vaccinare. Sursa: Inquam Photos / Octav Ganea

322 de persoane fără adăpost, aflate în evidența Direcției de Asistență Socială a Capitalei (DGASMB), s-au vaccinat anti-COVID, potrivit unui răspuns al instituției, la solicitarea Newsweek România. 

SHARE

DGASMB estimează numărul persoanelor fără adăpost din București la 800; estimarea anterioară era de aproximativ 1.000 de persoane (oferită tot de instituție, la solicitarea Newsweek România, anul trecut). 

„ Situația persoanelor vaccinate la nivelul centrelor DGASMB înregistrează un număr total de 322, după cum urmează:  

-38 persoane vaccinate la centrul unde se deruleaza programul Dușul Social;

- 27 persoane vaccinate la Adăpostul temporar de Urgență pentru Femei;

- 257 persoane vaccinate la Complexul Integrat de Servicii Sociale pentru Adulți “Sf Ioan”;

- de asemenea, în centrele de la nivelul DGASPC-urilor din cele 6 sectoare ale Municipiului București au fost organizate campanii de vaccinare împotriva C0VID-19”, este răspunsul Direcției de Asistență Socială a Capitalei, la solicitarea Newsweek România. 

Citește și: Clanul Tajideen, activ și în România: plătit de UE, sancționat de SUA pentru finanțarea Hezbollah | Newsweek Romania

DGASMB mai spune că, pentru a încuraja vaccinarea în rândul persoanelor fără adăpost din Capitală, a făcut o campanie de informare în centrele unde se pot adăposti oamenii, dar și pe stradă, pentru cei care nu vor să vină în adăposturi, s-a oferit să îi însoțească pe oameni la centrele de vaccinare, le-a făcut programări pe platformă și i-a ajutat să obțină documente, pentru a se putea vaccina.

Întrebată dacă a luat în calcul amenajarea unui centru de vaccinare în cadrul unui adăpost de noapte, Direcția de Asistență Socială precizează că „de la debutul campaniei de vaccinare, echipe medicale mobile s-au deplasat în centrele instituției pentru imunizarea beneficiarilor.”

Citește și: EXCLUSIV Trei parlamentari, în dosare ale Parchetului General pentru zădărnicirea combaterii bolilor | Newsweek Romania

ONG-urile Carusel și CeRe pun la dispoziția autorităților două centre de zi pentru a organiza o campanie de vaccinare 

În 15 noiembrie, organizațiile neguvernamentale Carusel și Centrul de Resurse pentru participare publică (CeRe) au trimis o scrisoare deschisă autorităților din Capitală, propunându-le să organizeze o campanie de vaccinare anti-COVID pentru persoanele fără adăpost. 

De asemenea, Carusel are două centre de zi unde furnizează servicii pentru persoanele fără adăpost, pe care a propus să le pună la dispoziția autorităților pentru organizarea acestei campanii de vaccinare mobilă.

Citește și: Supraoamenii fără adăpost din București: doar doi au fost testați pozitiv cu COVID, nici un deces | Newsweek Romania

„Persoanele fără adăpost sunt dintre cele mai vulnerabile la infectarea cu acest virus, sunt persoane cu grave probleme de sănătate, ce se vor acutiza pe perioada iernii. Accesul la servicii de sănătate și posibilitatea de a se îngriji sunt cvasi-inexistente.  Posibilitatea de a respecta  obligațiile de carantină sau de a-și reduce deplasările este minimă, în condițiile în care nu au o locuință.  De aceea, vaccinarea, în opinia noastră, este urgentă pentru acest grup de cetățeni. 

În acest moment accesul lor la vaccinare este redus. La reticența pe care o regăsim și în cadrul populației generale, se adaugă accesul redus la servicii publice de sănătate (precum centrele de vaccinare). O altă particularitate care face imposibilă vaccinarea în condițiile actuale este lipsa actelor de identitate pentru parte dintre aceștia.

În aceste condiții, este absolut necesară medierea accesului la vaccin pentru persoane fără adăpost, prin unități mobile”, arată Carusel și CeRe, în scrisoarea deschisă adresată Comitetului pentru Coordonarea Vaccinării, șefului DSU Raed Arafat și Prefecturii București. 

Newsweek România va reveni când va avea informații asupra propunerii ONG-urilor. 

 

288 de locuri în centrele DGASMB pentru oamenii fără adăpost, adică pentru circa o treime 

Lista adăposturilor din București și a numărului de locuri, potrivit DGASMB:

- Complexul Integrat de Servicii Sociale pentru Adulți „Sf Ioan” - 200 de locuri (femei și bărbați)

- Adăpostul temporar de Urgență pentru Femei, situat pe strada Mitropolit Filaret nr.41-41A, Sector 5, cu o capacitate de 32 locuri

- Dușul Social pentru Bărbați, situat pe Șoseaua Viilor, nr. 44, Sector 5, cu o capacitate de 16 locuri. Aici vor primi haine groase, curate, ceai și supă caldă, acces la interent și televizor.

 - Centrul Rezidențial de Îngrijire și Asistență pentru Persoane Dependente „Berceni” – 20 locuri

- Centrul Rezidențial „Sfânta Teodora” – 20 locuri

La nivelul sectoarelor, din datele pe care le deține DGASMB:

Ø Sector 1 - Complexul Social de Servicii Odăi - 60 locuri

Ø Sector 2 - Adăpostul de Noapte pentru Persoane Adulte - 48 locuri

Ø Sector 3 - Complexul de Servicii Sociale pentru Persoanele fără Adăpost - 36 locuri

Ø Sector 4 - Adăpostul de Noapte pentru Persoane Adulte - închis - Centru de Carantină

Ø Sector 5 - Locuință Temporară pentru Persoane Adulte - 20 locuri

Ø Sector 6 - Adăpostul de Noapte pentru Persoane Adulte - 40 locuri. 

În București, puteți semnala la numărul 021.9524 atunci când vedeți o persoană fără adăpost. 

 

Cercetare: oamenii nu se simt în siguranță în adăposturile de noapte. Primăriile sunt depășite, mai ales iarna 

O cercetare efectuată de cele două ONG-uri, Carusel și CeRe, publicată în această toamnă, arată că primăriile de sector au prea puține locuri disponibile pentru oamenii fără adăpost, mai ales în condiții de iarnă. 

Primăria Sectorului 4 nu a avut nici un pat liber iarna trecută, iar Primăria Sector 3 a înregistrat anul trecut 214 persoane pentru cele 36 de locuri disponibile. 

„Posibilitățile de cazare în regim rezidențial sunt aproape inexistente. Doar două adăposturi oferă și o astfel de componentă. Teoretic, posibilitatea de cazare în regim rezidențial ar putea răspunde mult mai bine decât cea de adăpost de noapte nevoilor persoanelor care au un loc de muncă sau care doresc să se angajeze.

Nu există soluții de adăpostire/locuire pentru familii. Astfel, ies complet din radarul instituțiilor de asistență socială familiile, atât cele care locuiesc în stradă, cât și cele care locuiesc în spații improvizate sau în imobile părăsite. Pentru acestea, adăpostul de noapte nu este o soluție (din multiple motive), iar ajutorul de chirie este mai degrabă inaccesibil (acolo unde există această formă de sprijin).

Serviciile medicale disponibile pentru persoanele fără adăpost sunt insuficiente raportat la nevoi. Acestea se reduc, de cele mai multe ori,  la intervenții de urgență și, eventual, asistență primară pe care oamenii o pot primi în cadrul unora dintre adăposturi. În afara adăposturilor, practic serviciile medicale pentru persoane fără adăpost sunt limitate la serviciile oferite de câteva ONGuri.

Deși unele Direcții de asistență socială ale sectoarelor spun că oferă consiliere și acompaniere pentru obținerea documentelor de identitate sau a altor documente necesare pentru obținerea diferitelor beneficii sociale, problema lipsei actelor rămâne semnificativă. Cei care nu se află în evidența acestor servicii sau nu primesc ajutorul unei organizații neguvernamentale nu au acces la astfel de servicii. Conform reprezentanților organizațiilor neguvernamentale, există în continuare reticență din partea unor  reprezentanți ai instituțiilor publice  de a emite cărți de identitate provizorii.

Accesul la beneficii de asistență socială sau alte drepturi este cvasi-inexistent. Dintre persoanele fără adăpost cu care am vorbit, foarte puține au astfel de beneficii, deși ar avea dreptul la ele. Cei mai mulți nu le cunosc, iar alții nu reușesc să își pregătească dosarele fie pentru că nu au actele necesare, fie pentru că nu știu să obțină diferite documente.

Familiile care locuiesc în clădiri abandonate, cu acces limitat la electricitate sau apă și cu riscul de a fi evacuate în orice moment, nu sunt în atenția instituțiilor publice. Aici autoritățile ajung mai degrabă dacă există copii. În aceste cazuri,  instituțiile vizează mai degrabă copiii și nu servicii integrate pentru întreaga familie.

Există o acută lipsă de încredere a persoanelor fără adăpost în reprezentanții autorităților publice. Aceștia au povestit episoade de interacțiune ostile prin care au justificat reticența de a interacționa cu persoane care, teoretic, ar trebui să îi sprijine în demersul de a accesa servicii sociale.

Sentimentul pregnant în stradă este de nesiguranță - persoanele fără adăpost nu au siguranța păstrării bunurilor lor (în condițiile în care nu au locuri în care să le lase în siguranță, în timpul zilei, sau în condițiile în care pot fi jefuiți în timp ce dorm), nu se simt în siguranță nici în adăposturile de noapte și nu simt că își pot organiza viața previzibil”, reține cercetarea citată. 

Newsweek România a relatat, anul trecut, că în evidențele Asistenței Sociale din Capitală, doar două persoane fără adăpost apăreau infectate cu coronavirus, iar la spital ajungeau oamenii doar în situațiile critice, când primeau ajutor punctual, apoi se întorceau pe străzi. 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2022 NEWS INTERNATIONAL S.A.