Clanul Tajideen, activ și în România: plătit de UE, sancționat de SUA pentru finanțarea Hezbollah

DE Cătălin Prisacariu | Actualizat: 25.11.2021 - 17:52

Peste 6,6 milioane euro, fonduri europene destinate îmbunătățirii infrastructurii în Republica Democrată Congo, au fost alocate unei companii afiliate unui conglomerat condus de Ahmed Tajideen, un libanez aflat sub sancțiuni americane încă din 2010 pentru finanțarea Hezbollah.

SHARE

Dezvăluirea a fost posibilă datorită proiectului de investigații „Congo Hold-up”, care mai arată că firma care a primit fondurile a efectuat transferuri în conturi bancare din Emiratele Arabe Unite folosite de fratele lui Ahmed, Kassim Tajideen, și acesta din urmă aflat sub sancțiuni americane și chiar condamnat în Statele Unite pentru încălcarea sancțiunilor pentru finanțarea Hezbollah.  

SCCM se laudă cu aproape nouă milioane de euro de la UE

O adevărată armă financiară, plasarea pe lista „Specially Designated Nationals” (SDN) a Office of Foreign Assets Control (OFAC) al Departamentului de Trezorerie al Statelor Unite interzice oricărei entități americane și oricărui rezident în Statele Unite să facă afaceri cu persoana fizică sau juridică sancționată. Din cauza primatului dolarului în comerțul interbancar, măsura este în general sinonimă cu excluderea din sistemul financiar internațional a entității sancționate.

Acest lucru nu a împiedicat însă o filială a Congo Futur, un conglomerat industrial sancționat în 2010 pentru finanțarea Hezbollah, să primească subvenții de milioane de euro din Fondul European de Dezvoltare (FED) între 2015 și 2017, potrivit datelor „Congo Hold-up”. Congo Futur este administrat de libanezul Ahmed Tajideen, care a fost condamnat în Belgia în 2008 pentru fraudă și spălare de bani.

Citește și: Congo Hold-up. Legăturile României cu „banca mafiei” lui Kabila

Filiala Congo Futur în cauză, Société Congolaise de Construction Moderne (SCCM), a primit aceste fonduri europene în cadrul unui contract public pentru îmbunătățirea infrastructurii judiciare, polițienești și navale a Republicii Democrate Congo. Din cele 6,6 milioane de euro plătite companiei de către Fondul European de Dezvoltare, cel puțin 3,8 milioane de euro au fost virate în conturile SCCM găzduite de BGFIBank din RDC iar restul banilor au fost transferați în alte conturi.

Ahmed Tajideen/FOTO: Facebook/Rima Srour

Contactată de reporterii „Congo Hold-up”, compania SCCM a transmis că valoarea contractelor finanțate de UE „ar ajunge la cel puțin nouă milioane de euro”. „Nu au existat nereguli”, au adăugat reprezentanții SCCM.

Din punct de vedere pur legal al justiției americane, „nu există riscuri juridice deosebite întrucât aceste plăți au fost efectuate în euro și nu privesc cetățenii americani. Prin urmare, sancțiunile OFAC nu se aplică. În plus, Fondul European de Dezvoltare are imunitate suverană, mai ales că oferă sprijin pentru ajutor pentru dezvoltare și nu desfășoară activități comerciale”, a explicat Robert Clifton Burns, avocat la casa de avocatură Crowell & Moring din Washington DC.

Două companii, aceiași angajați

Pe hârtie, Congo Futur și SCCM sunt două companii foarte diferite, atât din punct de vedere al administrării, cât și din punct de vedere al acționariatului. Astfel, SCCM este condusă de un libanez, Abdel Karim Berry, potrivit registrului comerțului congolez. Este deținută în proporție de 90% de o companie off shore libaneză, Luzerne Commerce Company LCC SAL, și 10% de către managerul său.

Documentele „Congo Hold-up”, însă, au scos la iveală mai multe suprapuneri între SCCM și Congo Futur.

În primul rând, SCCM își are sediul în „Future Tower”, sediul central al Congo Futur, situat în inima cartierului de afaceri din Kinshasa.

Turnul "Future Tower" din Kinshasa/FOTO: RFI

În al doilea rând, mai mulți oameni-cheie dețin poziții atât în Congo Futur, cât și în SCCM. De pildă, în schimburile de mesaje e-mail cu BGFIBank, un anume Mohammed Ali Chihi semnează și ca director al Departamentului Juridic al Grupului Congo Futur, și ca deținător al aceleiași poziții la SCCM.  

Mai mult, unii din angajații SCCM care țin legătura cu BGFIBank pentru diverse nevoie ale companiei (transferuri de bani, schimburi valutare, răspunsuri la solicitări de informații) folosesc o adresă de e-mail cu terminația „@kintrading.com”. Este și cazul lui Abed Hassan Farhat, care este atât acționar al Congo Futur, cât și director financiar al Kin Trading, al lui Ahmed Tajideen, director și acționar al Congo Futur, și al lui Youssef Sleiman, director și acționar al Glory Group, considerat succesor al Congo Futur.

Iar Kin Trading SPRL este descrisă în 2011 drept „o entitate operațională a Congo Futur” de către banca germană Commerzbank. Banca a folosit acest argument pentru a notifica BGFIBank (RDC) că urma să nu facă un transfer de fonduri solicitat de Kin Trading, tocmai pentru a se conforma sancțiunilor antiterorism ale OFAC.

Legăturile, însă, sunt negate ferm de către SCCM, care s-a limitat la a transmite că este vorba doar de relații comerciale „în regulă” cu Kin Trading: „achiziționarea betonului, construcția hangarelor”. SCCM a adăugat și că nu are cunoștință despre nici un Ahmed Tajideen.  

De la SCCM, banii ajung la Kassim Tajideen   

În timp ce primea fonduri europene, SCCM mai și transfera milioane de dolari din conturile sale de la BGFIBank către mai multe companii situate în Emiratele Arabe Unite. Dintre acestea, se remarcă o firmă anume: Epsilon Trading FZE. Compania este deținută de fratele lui Ahmed, Kassim Tajideen, care este plasat pe lista „Specialy Designated Resorts” a Oficiului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC).

Citește și: Banii și afacerile din România ale lui Kassim Tajideen, închis în SUA pentru finanțarea Hezbollah

Potrivit documentelor „Congo Hold-up”, Epsilon Trading FZE a primit direct peste 6,7 milioane de dolari din conturile SCCM la BGFI. Epsilon Trading FZE este cu atât mai de luat în seamă cu cât însuși Kassim Tajideen a recunoscut că a folosit compania pentru a spăla bani și a eluda sancțiunile existente ale SUA.

Kassim Tajideen a fost găsit vinovat de instanțele americane în 2017 că și-a ascuns în mod deliberat asocierea cu Epsilon Trading FZE pentru a efectua tranzacții de peste 27 de milioane de dolari cu companii americane, încălcând astfel aceste interdicții. El a fost condamnat la 60 de luni de închisoare și o amendă de 50 de milioane de dolari. Dar a fost eliberat în 2020 din motive de sănătate, în contextul pandemiei de COVID-19.

În ceea ce privește aceste transferuri către Epsilon, SCCM recunoaște că este „posibil” să fi avut loc, „pentru achiziționarea de materiale sau utilaje”, insistând totodată că reprezentanții companiei nu știau că Epsilon îi aparține lui Kassim Tajideen, pe care nici nu l-ar cunoaște.  

Semnale de alarmă ignorate de BGFIBank

Băncile corespondente au tras, totuși, un semnal de alarmă cu privire la riscul de spălare a banilor asociat cu SCCM.

În septembrie 2016, FIMbank (Malta) a cerut informații suplimentare filialei congoleze a BGFIBank cu privire la SCCM și Luzerne Commerce Company LCC SAL. După mai multe schimburi de mesaje, BGFI, pentru a risipi îngrijorările FIMbank cu privire la natura transferurilor, într-un e-mail de pe 27 octombrie 2016 menționează chiar faptul „că la anumite momente, aceasta (SCCM - n.r.) a primit finanțare de la Fondul European de Dezvoltare”.

FIMbank a refuzat să răspundă la întrebările noastre referitoare la „fosta sa relație bancară cu BGFIBank RDC” din motive de confidențialitate, dar a arătat că menține „cele mai înalte standarde etice și de conformitate în relațiile sale cu părțile”.

BGFIBank a ajuns, în cele din urmă, să închidă conturile companiilor legate de Congo Futur, inclusiv ale SCCM, menținând în același timp „că nu există nicio legătură între aceste companii” și grupul CONGOFUTUR (sic) și „că revizuirea operațiunilor acestora nu identifică vreo încălcare a instrucțiunilor de reglementare privind lupta împotriva spălării banilor și finanțării terorismului”, cum se poate citi într-un e-mail de la filiala congoleză din 6 noiembrie 2017 adresat BGFIBank Paris.

 

Articol documentat de către Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație și partenerii din proiectul „Congo Hold-up”, bazat pe 3,5 milioane de documente confidențiale ale băncii BGFI, obținute de către Mediapart și ONG-ul Platforma pentru Protecția Avertizorilor de Integritate din Africa (PPLAAF) și împărțite cu 19 instituții media și cinci ONG-uri de către rețeaua media European Investigative Collaborations (EIC)  

 

Realizarea acestei investigații a fost sprijinită cu fonduri de tip grant de către Investigative Journalism for Europe (IJ4EU)    

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.