Copii traficați cu ajutorul Protecției Copilului. Șefii instituțiilor spun că habar n-au avut

DE Flavia Drăgan | Actualizat: 25.11.2020 - 13:48
Imagine pexels.com/ Lalesh Aldarwish

O parte din copiii traficați provin din centrele de protecție, gestionate de direcțiile de protecție a copilului, iar minorii ar ajunge în rețele de trafic pe mâna angajaților din sistemul de protecție, care îiajută să iasă din centre, de unde sunt preluați apoi de traficanți.

SHARE

Fetele minore ar ieși din țară „cu documente false sau declarații la un notar plătit”, iar în unele cazuri, ar fi încurajate să se prostitueze chiar de angajații Protecției Copilului, ca să câștige bani. Aceste informații au fost oferite aleșilor din Comisia de anchetă parlamentară privind situația cazurilor copiilor dispăruți.

Județele indicate de organizațiile neguvernamentale drept „bazine de traficare” sunt: Dolj, Brașov, Teleorman, Călărași, Galați, Brăila și Constanța.

Șefii Direcțiilor de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) susțin, însă, că n-au cunoștință despre asemenea cazuri.

Vă prezentăm fragmente din raportul Comisiei privind copiii dispăruți:

40% din cazurile de minori dispăruți provin din centrele de protecție (centre de zi, centrele de plasament în regim rezidențial și/ sau centre de plasament în regim de urgență, centre de copii cu dizabilități, precum și în cazul copiilor aflați în plasment la asistenți maternali profesioniști sau aflați în plasamanent la rude/familii), toate acestea aflându-se în subordinea Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, conform Poliției Române. 

- Situația este susținută și de declarațiile primite din partea organizațiilor neguvernamentale (ONG-uri) de specialitate audiate în data de 15 iulie 2020 (Fundația Reaching Out Romania și Fundația Ușa Deschisă), când au fost aduse la cunoștința Comisiei nereguli cu privire la situații care s-au petrecut de-a lungul timpului în anumite centre de asistență socială din România, situații care se mai regăsesc și astăzi, precum și legăturile pe care anumite persoane din structurile de conducere ale DGASPC-urilor le-ar avea în relația cu rețele ale traficului de persoane pentru racolarea minorilor în scopuri sexuale și în scopuri de cerșetorie. 

- În cadrul audierilor Comisiei ce au avut loc în data de 15.07.2020, au fost invitate două reprezentante ale unor ONG-uri care activează împotriva fenomenului traficului de copii, respectiv Iana Matei – președinte a Fundației Reaching Out Romania și Monica Boseff, președinte a Fundației Ușa Deschisă. Acestea au susținut că fetele minore “ies din țară cu documente false sau declarații la un notar plătit”. Tinerele sunt „învoite”de reprezentanții din conducerea DGASPC-urilor și “scoase la produs de către traficanți”. În ceea ce privește motivele care stau la baza unor astfel de evenimente abominabile, cele 2 reprezentante au precizat “lipsa de colaborare a reprezentanților DGASPC-urilor, precum și încurajarea acestora pentru fetele din centru de a pleca să facă bani”.

- Au fost semnalate nereguli și cu privire la organele de conducere din cadrul Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, cunoscute și ca „bazine de traficare”, în sensul existenței unor legături între aceștia și membri ai rețelelor de trafic de persoane, cele două reprezentante din partea ONG-urilor numind, astfel, câteva exemple de județe „negre” după cum urmează: Dolj, Brașov, Teleorman, Călărași, Galați, Brăila și Constanța. Mai mult, acestea susțin că sunt cazuri de copii dispăruți „ținute în sertarele procurorilor chiar și peste 4 ani”. Iana Matei a subliniat o tendință a DGASPC-urilor de a muta un copil dintr-un centru în altul (respectiv de a-l scoate din centrul fundației și a-l duce în centrul de asistență socială publică). Astfel, s-au înregistrat cazuri de copii traumatizați care s-au sinucis din cauza acestor mutări repetate. Copiii traumatizați au nevoie de stabilitate emoțională, ce nu poate fi dobândită dacă copilul este mutat. Iana Matei a solicitat DGASPC-urilor care au anunțat că doresc să înființeze centre de asistare a victimelor traficului de persoane, ca respectivele centre să dobândească personalitate juridică, pentru a putea fi trase la răspundere în instanță, însă răspunsul a fost negativ.

Citește și: Uciși din grija statului. Melek putea fi salvată: „Mamă, eu m-am săturat de absolut tot!“

- Comisia a aflat următoarele informații: - au existat cazuri de trafic de persoane (DGASPC Constanța), iar ancheta internă a oferit documentația necesară pentru a sesiza organele de cercetare penală. În județele Călărași, Brăila și Teleorman nu sunt cunoscute reprezentanților din forurile de conducere astfel de cazuri;

- În ceea ce privește existența fenomenului traficului de persoane în relaționare cu DGASPC-urile menționate mai sus, precum și a unor rețele de trafic de persoane constituite la nivelul celor 4 județe, reprezentanții DGASPC Brăila, Teleorman și Călărași menționează că “nu cunosc asemenea cazuri”. În ceea ce privește DGASPC Constanța, “a existat un singur caz, acum câțiva ani (o tânără de 15-16 ani) la un centru de plasament. Cazul a fost monitorizat și toți cei implicați au fost arestați”;

- În cadrul audierii, reprezentanților DGASPC-urilor li s-au adus la cunoștință cazuri de dispariție de minori și/sau trafic de persoane mediatizate și/sau confirmate inclusiv în discuțiile cu reprezentantele ONG-urilor de profil.

- Astfel, cu privire la raportul publicat de Organizația Salvați Copiii, conform căruia județul Brăila este un loc al rețelei de traficanți de copii pentru prostituție și exploatare în muncă, declarațiile doamnei director au fost că nu are la cunoștință nicio informație despre respectivul raport. Mai mult, pe baza declarațiilor oferite de Iana Matei, președinte a Fundației Reaching Out Romania, în cazul DGASPC Brăila conform cărora “o fată minoră traficată a vrut să dea o declarație poliției în acest sens, iar poliția a refuzat să îi ia declarația. Fundația a înaintat Comisiei suspiciunea de complicitate în acest caz a poliției municipale și a Baroului Brăila, împreună cu rețeaua de traficare.

- În ceea ce privește DGASPC Teleorman, situația este extrem de asemănătoare. Întrebat despre 2 cazuri mediatizate și confirmate de către autoritățile competente cu privire la traficul de persoane, directorul general al DGASPC Teleorman a declarat că “nu are informații” despre primul caz, iar cu privre la cel de-al doilea a declarat că „acum câțiva ani a fost un caz în Roșiorii de Vede, dar nu am cercetat cazul în amănunt”.

Cele două cazuri aduse în atenția conducerii DGASPC Teleorman au fost: · primul caz: informația primită în cadrul Comisiei din partea Ianei Matei, președinte a Fundației Reaching Out Romania, conform căreia “2 fete (15 și 17 ani) au avut documente falsificate pregătite pentru ieșirea din țară. Fetele aveau un istoric de traficare în DGASPC-uri, inclusiv la DGASPC Roșiori”; · al doilea caz: informația primită în cadrul Comisiei din partea Ianei Matei, președinte a Fundației Reaching Out Romania, conform căreia existentă un proces penal “conform căruia președintele CJ Teleorman, care era și asistent social și coordona rețeaua de trafic, pregătind fetele pentru traficare din Municipiul Roșiori”. Tot la nivelul județului Teleorman au existat cazuri de violență și abuz sexual din partea angajaților DGASPC, confirmate de însuși conducerea instituției: “au fost cazuri de violență fizică și verbală, cu siguranță existăși acum, dar nu sunt raportate la nivelul conducerii” a declarat directorul general al instituției.

- La nivelul DGASPC Brașov, a fost adus în atenția conducerii cazul unui băiat din Brașov recrutat cu ajutorul unui angajat DGASPC BV și vândut unei rețele de proxeneți (caz prezentat Comisiei anterior, respectiv băiatul de 14-15 ani a apelat la un ONG din Brașov pentru a cere ajutor, băiat care a declarat că începând cu vârsta de 11-12 ani a început să fie traficat. Băiatul a ajuns la acest ONG din cauza faptului că nu a avut încrederea necesară să povestească ceea ce i se întâmplă personalului centrului de asistență socială de care aparținea). Referitor la acest caz, directorul general DGASPC Brașov a afirmat că a aflat despre acest caz din mass-media, însă a declarat ca nu are cunoștință de caz în toată experiența dânsei din sistem. A întrebat și colegi mai vechi, însă nici aceștia nu au identificat cazul. De asemenea, referitor la situația fetelor minore însărcinate care sunt în programul de protecție al DGASPC, doamna Gîrbacea a menționat că în prezent sunt două cazuri și au fost sesizate organele de urmărire penală.

- În cadrul audierii DGASPC Galați, a fost menționată declarația unui fostru Ministru al Muncii, Dragoș Pîslaru, care afirma că la nivelul județului Galați există suspiciuni de trafic de persoane la care au luat parte și angajați ai DGASPC Galați. Directorul adjunct a afirmat că au avut loc discuții la nivelul Consiliului Județean, iar ca urmare a acestor discuții au fost infirmate aceste zvonuri. Totuși, fără existența unei anchete demarate de organele competente, concluziile trase la nivelul Consilului Județean rămâne fără sens. Cu privire la situațiile de abuz din partea angajaților DGASPC Galați, conducerea a transmis Comisiei că nu există astfel de cazuri, precum nu există nici cazuri de trafic de minori.În același timp, din sursele mass-media, anul trecut s-a aflat de cazul fetei de 14 ani, dintr-un centru de plasament din județul Galați, victimă a unui viol. Cazul a ajuns în ochii publicului nu datorită implicării DGASPC Galați, ci datorită unei înregistrări video cu fata respectivă postată pe o rețea de socializare. De notat este faptul că la acel moment, directorul adjunct al instituției afirmase că a fost vorba de un act sexual consimțit, pe când directorul Serviciului de Ambulanță Județean Galați a declarat că „pot confirma că victima le-a spus celor de pe salvare că a fost violată”.

- La nivelul DGASPC Dolj, în ceea ce privește abuzul sexual, la momentul audierii conducerea a declarat că există trei cazuri pentru care a fost începută urmărirea penală împotriva a doi asistenți maternali și a unui polițist. Directorul General a afirmat că au existat și suspiciuni de existență a unei rețele de trafic de minori, iar de fiecare dată au fost sesizate organele de Poliție și DIICOT. La prezentarea cazului unei minore cu pașaport fals, găsită de către poliție în Cartierul Roșu din Olanda, Amsterdam în 2014 (astfel s-a aflat de rețeaua de trafic de persoane din Craiova, unde era implicat și DGASPC Dolj – directoarea DGASPC Dolj de la acea vreme „a rugat să lase fata să plece înapoi în Olanda”), directorul actual al instituției, domnul Florin Stancu, a răspuns că nu avea cunoștință de acest caz.

Conform unui raport al Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane, care conține date din prima jumătate a anului 2020, au fost identificate 302 victime ale traficului de persoane, dintre care 128 sunt minori. Specialiștii din domeniu atrag atenția că numărul real al persoanelor traficate este mult mai mare. 

Citește și: Un expert în domeniu acuză: Nici un partid nu dorește să oprească traficul de persoane

 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.