Toți o calcă în picioare fără să știe: planta medicinală care ajută stomacul și calmează înțepăturile
Frunzele proaspete de pătlagină sunt folosite pentru a trata rănile, zgârieturile și mușcăturile de insecte, iar sucul este bun pentru pielea cu probleme.
Pătlagina este una dintre cele mai răspândite plante medicinale și poate fi întâlnită aproape peste tot: pe pajiști, pășuni, la marginea drumurilor, în curți, păduri și în apropierea așezărilor.
Deși mulți o consideră doar o buruiană obișnuită, pătlagina ocupă de secole un loc important în medicina populară datorită numeroaselor sale proprietăți benefice.
Toți o calcă în picioare fără să știe: planta medicinală care ajută stomacul și calmează înțepăturile
Există peste 200 de specii de pătlagină la nivel mondial, însă în România cele mai cunoscute sunt pătlagina mare (Plantago major), cu frunze late, și pătlagina îngustă (Plantago lanceolata), cu frunze lungi și înguste. În tradiția populară, acestea sunt denumite uneori „pătlagină femelă” și „pătlagină masculă”.
Citește și: Oncologii, semnal de alarmă. Un produs folosit în aproape orice casă poate crește riscul de cancer
Pătlagina este folosită frecvent în medicina tradițională pentru ameliorarea tusei, a iritațiilor gâtului și a unor afecțiuni respiratorii.
Se consideră că are efecte benefice asupra plămânilor, stomacului și circulației sanguine, fiind recomandată adesea persoanelor cu apetit scăzut sau celor aflate în perioada de recuperare după o boală.
Utilă pentru răni și înțepături de insecte
Această plantă este cunoscută și pentru utilizările sale externe. Frunzele proaspete de pătlagină sunt aplicate tradițional pe zgârieturi, tăieturi superficiale, răni minore și înțepături de insecte. De asemenea, sucul de pătlagină este utilizat în îngrijirea pielii cu tendință acneică sau iritată.
Citește și: Medicamentele pentru slăbit pot reduce riscul de cancer la sân cu până la 30%
Pentru prepararea unui sirop de casă aveți nevoie de 300 de grame de frunze proaspete de pătlagină și un kilogram de miere. Frunzele se spală foarte bine și se lasă la uscat, după care se toacă mărunt sau se mărunțesc. Amestecul obținut se combină cu mierea și se lasă peste noapte într-un borcan de sticlă închis ermetic.
A doua zi, compoziția poate fi strecurată, iar siropul rezultat se păstrează la rece și se consumă conform recomandărilor unui specialist.