Bolile cardiace reprezintă o problemă majoră de sănătate la nivel mondial și pot avea impact chiar și în copilărie.
Anumiți factori, precum rezistența la insulină și inflamația, sunt asociați cu riscul de apariție precoce a acestor boli.
Aceste riscuri pot crește pe măsură ce copiii și adolescenții petrec mai mult timp în fața ecranelor pentru școală, divertisment și socializare.
Statul excesiv în fața ecranelor duce la probleme cu inima la copii și adolescenți. Care e legătura
Timpul petrecut în fața ecranelor poate duce la reducerea somnului, la mai puțină activitate fizică și la obiceiuri alimentare nesănătoase, toate acestea contribuind la apariția acestor probleme.
Citește și: Nu dormi suficient? Specialiștii atrag atenția asupra mecanismelor ce duc la boli cardiace grave
Acest lucru este îngrijorător mai ales deoarece studiile arată că adolescenții care petrec mult timp în fața ecranelor sunt mai predispuși la obezitate și diabet la vârsta adultă.
Cu toate acestea, multe dintre aceste studii se bazează pe obiceiuri declarate de participanți, cum ar fi dieta, somnul și exercițiile fizice, care pot fi uneori inexacte, conform Eating Well.
Cercetătorii au încercat să înțeleagă mai bine modul în care timpul petrecut în fața ecranelor afectează sănătatea, analizând două grupuri de mame și copii pe o perioadă de timp.
Statul excesiv în fața ecranelor duce la probleme cu inima la copii și adolescenți. Care e legătura - Foto: Freepik (Imagine cu rol ilustrativ)
Aceste grupuri fac parte din studiul COPSAC (Copenhagen Prospective Studies on Asthma in Childhood), care a permis cercetătorilor să urmărească modul în care obiceiurile legate de timpul petrecut în fața ecranelor și impactul acestora asupra sănătății se schimbă de la copilărie la adolescență, iar rezultatele au fost publicate în Journal of the American Heart Association.
Citește și: Greșeala fatală pe care o faci dimineața! Îți atacă hormonii, inima și creierul. Scurtează viața
Cum a fost realizat studiul?
Acest studiu a utilizat două grupuri de mame și copii pentru a explora relația dintre timpul petrecut în fața ecranului și sănătate.
Primul grup a inclus 700 de perechi mamă-copil din populația generală, cu date detaliate despre sănătate colectate de la naștere până la vârsta de 10 ani.
Al doilea grup a inclus 411 copii născuți din mame cu astm, cu date colectate de la naștere până la vârsta de 18 ani.
Pentru a asigura rezultate precise, participanții cu diabet de tip 1 au fost excluși, deoarece această afecțiune ar putea afecta rezultatele.
Citește și: Copiii mici care stau prea mult în fața ecranelor pierd 1.100 de cuvinte pe zi. Cum se întâmplă asta
Timpul petrecut în fața ecranului a fost măsurat prin chestionare, părinții raportând obiceiurile copiilor în primul grup, iar adolescenții raportându-le singuri în al doilea grup. Timpul total petrecut în fața ecranului a fost calculat pe baza utilizării în zilele lucrătoare și în weekend.
Studiul s-a concentrat pe riscul cardiometabolic (CMR), care include factori precum circumferința taliei, tensiunea arterială sistolică, colesterolul lipoproteinelor cu densitate mare, trigliceridele și glucoza.
Acestea au fost combinate într-un scor CMR, ajustat în funcție de vârstă, sex și alți factori. Au fost analizate și alte măsuri de sănătate, precum rezistența la insulină, markerii inflamatori și compoziția corporală (masa grasă, musculară și osoasă).
Au fost utilizate teste de sânge avansate și un scor de risc cardiovascular, pe baza datelor dintr-un studiu amplu realizat pe adulți, pentru a corela timpul petrecut în fața ecranului cu riscurile viitoare de boli cardiace.
Activitatea fizică și somnul au fost monitorizate cu ajutorul unor dispozitive portabile, care au măsurat mișcarea, timpul petrecut în poziție sedentară și tiparele de somn.
Analiza a luat în considerare și factori precum venitul familiei, nivelul de educație al mamei, fumatul în timpul sarcinii și markerii pubertății, pentru a asigura o înțelegere cuprinzătoare a modului în care timpul petrecut în fața ecranului afectează sănătatea
Ce a descoperit studiul?
În primul grup, după luarea în considerare a altor factori, cercetătorii au descoperit că, pentru fiecare oră suplimentară petrecută în fața ecranului, exista o creștere mică, dar semnificativă, a riscului cardiometabolic general.
Efectul a fost mai puternic la băieți (creștere de 0,10) comparativ cu fetele (creștere de 0,02), deși diferența dintre băieți și fete nu a fost semnificativă din punct de vedere statistic.
Legătura dintre timpul petrecut în fața ecranului și riscul cardiometabolic a fost mai evidentă la vârsta de 10 ani decât la vârsta de 6 ani. La vârsta de 10 ani, fiecare oră suplimentară petrecută în fața ecranului a fost asociată cu o creștere de 0,16 a riscului cardiometabolic, în timp ce la vârsta de 6 ani, creșterea a fost mai mică și nesemnificativă din punct de vedere statistic.
Ajustarea pentru intervențiile prenatale, cum ar fi suplimentele cu omega-3 și doze mari de vitamina D, nu a modificat aceste rezultate, arătând că asocierea dintre timpul petrecut în fața ecranului și CMR a rămas constantă.
Rezultatele au arătat, de asemenea, că pentru fiecare oră suplimentară petrecută în fața ecranului în această perioadă, a existat o creștere mică, dar semnificativă a rezistenței la insulină.
Relația dintre riscul cardiometabolic și timpul petrecut în fața ecranului a crescut în timp — legătura dintre timpul petrecut în fața ecranului și un scor CMR mai ridicat era mai puternică la vârsta de 10 ani decât la vârsta de 6 ani.
Pentru al doilea grup, cercetătorii au descoperit că, la vârsta de 18 ani, timpul petrecut în fața ecranului era strâns legat de un risc cardiometabolic (CMR) mai ridicat.
Pentru fiecare oră suplimentară petrecută în fața ecranului, scorul CMR global a crescut cu 0,13. Anumiți factori de sănătate au fost, de asemenea, afectați în mod semnificativ: circumferința taliei a crescut cu 1,30 cm, tensiunea arterială sistolică a crescut cu 0,63 mmHg, colesterolul HDL a scăzut ușor, iar markerii inflamației și colesterolului au crescut ușor.
