"Spre deosebire de țări precum Polonia, Ungaria, Cehia și Slovenia care au dat importanță industriei farmaceutice și au investit în acest sector economic, România a regresat și a devenit un simplu importator de vaccinuri și medicamente, ajungând să producă mai puțin de 4% din consumul de medicamente al populației. Ca o urmare firească a acestui tablou, nu s-au mai făcut investiții în acest domeniu, iar astfel s-a pierdut competitivitatea în ultimii zece ani în dezvoltarea tehnologică de noi produse dar și în formarea de personal calificat", subliniază Dragoș Damian.
Discuțiile din spațiul public conform cărora România poate fabrica vaccinuri sau medicamente moderne "nu au acoperire în practică, în condițiile în care programele economice ale partidelor politice minimalizează importanța relansării acestui sector economic", atrag atenția reprezentanții industriei farma, care consideră că doar un plan de finanțare bine pus la punct a acestui domeniu vital ar putea crea un cadru care să atragă investiții în tehnologie, rețete și formule proprii sau producția realizată sub licența unor fabricanți internaționali.
De mai bine de 5 ani, Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente a propus autorităților o serie de măsuri pe termen lung de sprijinire a producției de medicamente pe teritoriul țării, povestește Dragoș Damian: "Am solicitat ca domeniul să fie considerat de importanță strategică pentru a beneficia de facilități fiscale, aprobarea unui sistem de offset a taxei clawback pentru companiile care fac investiții de capital precum și înființarea unei Autorități Naționale a Medicamentului, care să fie responsabilă de investițiile în fabrici noi de medicamente și vaccinuri."
În acest moment, fabricile din țară au de recuperat un regres tehnologic de peste 10 ani, dacă se dorește ca România să fabrice vaccinuri și medicamente de ultimă generație, necesare pacienților români sau celor din alte țări. "Dacă doresc să accelereze recuperarea, autoritățile trebuie să devina partenerii industriei pentru a accesa sursele de finanțare din fondurile europene sau din axa EU4Health, special creată de Uniunea Europeană pentru răspunsul sistemelor de sănătate la pandemii, inclusiv prin producția de medicamente și vaccinuri pe teritoriul UE. Între timp, țări precum Austria, Franța și Ungaria încep să acceseze aceste fonduri și să creeze situri mari de fabricație de vaccinuri și medicamente strategice pentru aprovizionarea întregii Uniuni Europene", mai spune CEO-ul Terapia Cluj.
"Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente îi solicită premierului Florin Cîțu crearea unei Autorități Naționale a Medicamentului, aflată în subordinea Primului-Ministru, care să înceapă reconstrucția industriei farmaceutice din România, prin sprijinirea retehnologizării fabricilor existente, atragerea de noi investitori în special din țări non-UE precum și construcția de situri de fabricație și hub-uri de distribuție folosind fonduri europene și grant-uri guvernamentale din Planul Național de Redresare și Reziliență", încheie Dragoș Damian, potrivit HotNews.
