Îmbătrânirea este un factor de risc clar pentru demență și diverse modificări ale creierului, cum ar fi atrofia cerebrală sau leziunile substanței albe.
De ani de zile, s-a demonstrat că anumite alimente și băuturi, precum ceaiul și cafeaua, au potențial neuroprotector datorită bogăției lor în cafeină, polifenoli și vitamine.
Ceaiul care încetinește îmbătrânirea și îți păstrează mintea limpede. Cât trebuie să bei pe zi
Unele studii nu au luat în considerare diferitele tipuri de ceai, dar se sugerează că substanțe din ceaiul verde, ceaiul negru și din cafea sunt ingrediente de luat în considerare în acest potențial neuroprotector, scrie El Espanol.
Recent, un nou studiu publicat în jurnalul Science of Food ar fi sugerat o legătură între consumul de ceai verde și scăderea leziunilor materiei albe la adulții japonezi în vârstă, sugerând că acest ceai special ar putea conferi protecție împotriva demenței.
Citește și: Ceaiul făcut în casă dintr-un ingredient care te ajută să slăbești și elimina crampele menstruale
Pentru studiu, cercetătorii din mai multe instituții din Japonia au colaborat pentru a analiza datele de la 8.766 de voluntari cu vârsta de peste 65 de ani, care au luat parte la un sondaj efectuat între 2016 și 2018.
Consumul lor autodeclarat de ceai verde și cafea a fost comparat cu imagistica prin rezonanță magnetică a creierului, în care au fost măsurate volumul general al creierului și caracteristicile a cinci regiuni diferite ale creierului.
Deși aceste relații nu pot demonstra o relație directă cauză-efect, având în vedere că a fost analizată o relație la un anumit moment în timp, au fost luați în considerare factori precum vârsta, sexul, activitatea fizică și nivelul socio-educațional, astfel încât este fezabil să se sugereze că există o legătură puternică între cantitatea de ceai verde consumată și volumul relativ al leziunilor din creier.
După cum comentează aceiași cercetători: „acest studiu transversal a arătat o asociere semnificativă între o cantitate mai mică de leziuni ale substanței albe a creierului și un consum mai mare de ceai verde, dar nu și de cafea, la adulții în vârstă fără diagnostic anterior de demență”.
Citește și: Două remedii din bătrâni pentru răceală. Cum se face și ce efecte are ceaiul de ceapă?
Conform datelor studiului, în medie, cei care au băut trei cești de ceai verde pe zi au avut cu trei procente mai puține leziuni în materia albă a creierului, comparativ cu cei care au băut o ceașcă de ceai pe zi.
Cei care au băut între șapte și opt cești de ceai verde pe zi aveau cu șase procente mai puține leziuni comparativ cu cei care au băut o ceașcă de ceai verde pe zi.
Statistic, aceste rezultate ar fi semnificative. Cu toate acestea, consumul de ceai verde nu a părut să afecteze alți indicatori ai afectării cognitive. În plus, este important de remarcat faptul că ceaiul verde nu a părut să facă o diferență în cazul persoanelor diagnosticate cu depresie sau cu varianta genei APOE4 legată de un risc crescut de boală Alzheimer.
Deși mecanismul prin care ceaiul verde și-ar exercita potențialul neuroprotector nu este încă clar, studiile anterioare au sugerat că ceaiul verde este asociat cu scăderea tensiunii arteriale, iar aceasta, la rândul său, cu un risc mai scăzut de demență, deci este probabil să existe o îmbunătățire cardiovasculară de bază.
Citește și: Ceaiul dintr-un fruct, băutura care te ajută să slăbești în timp ce dormi. Cum îl prepari acasă?
„În plus, ceaiul verde conține mai puțină cofeină decât cafeaua, care poate avea un impact negativ asupra tensiunii arteriale, ceea ce sugerează că ceaiul verde poate avea un impact mai benefic asupra leziunilor substanței albe”, explică autorii.
Studiile anterioare au sugerat, de asemenea, că ceaiul verde este asociat cu un control mai bun al greutății și cu o mai bună eliminare a celulelor canceroase și este probabil să existe multe alte beneficii care pot fi descoperite din consumul de ceai verde, având în vedere bogăția sa în antioxidanți.
Ca limitări ale studiului, merită să ne amintim că toți participanții erau japonezi și aveau peste 65 de ani, astfel încât stilul lor de viață și genetica nu pot fi extrapolate la alte populații din întreaga lume.
În viitor, cercetătorii vor analiza grupuri de populație mai mari și mai diverse.
