UE versus propaganda Kremlinului. Efectele manipulărilor asupra României

DE Ramona Ursu , Flavia Drăgan | Actualizat: 18.03.2019 - 16:40

Aproape 70% dintre români consideră știrile false drept o problemă la nivel național, arată statisticile Comisiei Europene, care atrage atenția că fenomenul afectează procesele democratice, precum alegerile.

SHARE

Pe de altă parte, deși campaniile de fake news pro-Kremlin iau proporții, mai bine de jumătate dintre români au o percepţie pozitivă față de UE.

Comisia Europeană a prezentat, la începutul lunii martie, rezultatele Eurobarometrului, care arată că 69% dintre români consideră că informațiile care denaturează realitatea sau care sunt complet false reprezintă un pericol pentru democrație. Media europeană, la același capitol, este de 76%. Mai mult, 72% dintre români cred că știrile false sunt deseori întâlnite (68% media europeană), iar 69% dintre compatrioții noștri consideră aceste informații drept o reală problemă la nivel național (71% media europeană).

În decembrie 2018, rezultatele Eurobarometrului evidențiau că numărul românilor care au o imagine pozitivă despre UE este în creștere. Peste jumătate dintre români, 52%, au această percepție față de familia europeană la care am aderat în 1 ianuarie 2007, procentul fiind mai mare decât media statelor din Uniunea Europeană, 43%.

Procentul european, la același capitol, era și el în creștere față de primăvara lui 2018 și atinsese cel mai înalt nivel din toamna anului 2009. Sondajul mai arăta că suedezii au, în proporție de 53%, o imagine pozitivă despre UE, iar spaniolii și britanicii erau la același nivel cu românii – 43%.

__________________

Citește dosarul integral „Cooperativa anti-UE”

 

Cine sunt politicienii și jurnaliștii români care atacă ne vor afară din Europa

Stratfor: De ce nu-și permite România să fie anti-UE

Radiografia euroscepticismului la români

Vectorii manipulărilor eurofobe

Vladimir Tismăneanu: Partida Rusă, de la Dan Zamfirescu la Răzvan Theodorescu

Cristian Diaconescu: „Toţi împotriva sistemului“

Putin și războiul său asimetric cu democrația

__________________

Războiul din online

 

Comisia Europeană amintea, într-un Plan de acțiune împotriva dezinformării, detaliat la finele anului trecut, că fenomentul dezinformării este în continuă creștere. Conform specialiștilor europeni, dezinformarea acționează negativ, pe mai multe fronturi, în statele UE și că, prin propagarea informațiilor false, anumite „cercuri“ urmăresc, pe de o parte, obținerea unui câștig economic.

Pe de altă parte, fenomentul fake news mai are și alte efecte toxice: denaturează dezbaterile publice, scade încrederea cetățenilor în instituțiile publice și destabilizează procesele democratice, precum alegerile, arată informațiile Comisiei Europene.

Datele din recentul Plan de acțiune al UE împotriva dezinformării mai arată că, în 2015, Consiliul European a solicitat crearea grupului operativ East Stratcom, în cadrul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE). Motivul a fost combaterea campaniei agresive desfășurate de Rusia în Europa.

În numai trei ani, grupul operativ constituit la nivel european a atras atenția asupra a nu mai puțin de 4.500 de exemple de dezinformare pro-Kremlin. Efectul, mai arată Comisia Europeană, a fost „înțelegerea instrumentelor, tehnicilor și intențiilor campaniilor de dezinformare desfășurate de surse din Rusia. De asemenea, în strânsă cooperare cu serviciile Comisiei Europene, a fost îmbunătăţită substanțial eficacitatea comunicărilor UE în țările din vecinătatea estică“.

O măsură cu țintă similară adoptată la nivelul UE a fost luată în 2016, când a fost adoptat Codul comun privind contracararea amenințărilor hibride. În același an, a fost creată, în cadrul SEAE, celula de fuziune a Uniunii Europene împotriva amenințărilor hibride, iar în 2017, a fost înființat, la Helsinki, Centrul European de Excelență pentru Contracararea Amenințărilor Hibride.

__________________

Citește dosarul integral „Cooperativa anti-UE”

 

Cine sunt politicienii și jurnaliștii români care atacă ne vor afară din Europa

Stratfor: De ce nu-și permite România să fie anti-UE

Radiografia euroscepticismului la români

Vectorii manipulărilor eurofobe

Vladimir Tismăneanu: Partida Rusă, de la Dan Zamfirescu la Răzvan Theodorescu

Cristian Diaconescu: „Toţi împotriva sistemului“

Putin și războiul său asimetric cu democrația

__________________

Spațiul virtual, considerat modelul „perfect“ prin care acționează dezinformarea și manipularea, a fost, de asemenea, în atenția Comisiei Europene. În aprilie 2018, Comisia a propus un cod de bune practici de autoreglementare la nivelul UE privind dezinformarea, cod la care au aderat marile platforme online, precum și jucători importanți din industria de publicitate.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.