Putin și războiul său asimetric cu democrația

DE Silviu Sergiu | Actualizat: 15.03.2019 - 07:55
Vladimir Putin folosește puterea serviciilor secrete rusești pentru a destabiliza democrațiile occidentale

Un raport din 2018 al Comisiei de politică externă a Senatului SUA analizează, aproape chirurgical, ce înseamnă războiul hibrid declanșat de Rusia.

SHARE

Cu aproape 20 de ani în urmă, Vladimir Putin a câștigat și și-a consolidat puterea prin șantaj, frica de terorism și război. De atunci, a combinat spiritul aventurier în domeniul militar și agresiunea în străinătate cu propaganda și represiunea politică în țara sa, pentru a-i convinge pe ruși că va reda Rusiei măreția și o poziție respectată pe scena mondială“, se scrie în introducerea unui raport, din ianuarie 2018, dezbătut în Comisia de afaceri externe a Senatului american.

Raportul se intitulează „Asaltul asimetric al lui Putin asupra democrației din Rusia și Europa: implicații pentru securitatea națională a SUA“ și este unul din cele mai importante documente oficiale ale unui stat, care tratează agresiunea Moscovei.

De ce este democrația periculoasă

După ce punctează că liderul de la Kremlin a consolidat puterea serviciilor secrete rusești, le-a permis să apese pe pârghiile puterii politice, sociale și economice și le-a folosit pentru a se îmbogăți, împreună cu cercul său de apropiați, raportul avertizează că orice alt model de organizare a societății, în special unul democratic, reprezintă o amenințare la adresa securității Rusiei.

„Democrațiile prezintă trei provocări distincte pentru domnul Putin. Unu: sancțiunile impuse de Occident, după invazia Crimeii și declanșarea războiului din estul Ucrainei, amenință averile strânse de apropiații săi și îi împiedică că aibă un stil de viață extravagant. Doi: Putin vede în democrațiile de succes din Europa, în special cele de la granița cu Rusia, o amenințare pentru regimul său, deoarece ele reprezintă o alternativă atractivă, comparativ cu regimul său corupt și penal. Trei: democrațiile cu guverne transparente, stat de drept, presa liberă și cetățenii angajați sunt, în mod natural, mai rezistente la răspândirea corupției dincolo de granițele Rusiei, limitând astfel influența Rusiei“, scrie în raportul senatorilor americani.

Acestea au fost motivele principale pentru care Vladimir Putin a făcut o prioritate din atacarea democrațiilor europene și de peste Ocean și subminarea NATO, „o alianță transatlantică care a asigurat pacea și prosperitatea Europei timp de peste 70 de ani“.

Pentru a răspândi la scară mare dezinformarea, președintele rus a folosit serviciile secrete rusești, mass-media, companiile publice și private, grupările de crimă organizată, organizații sociale și religioase. Aceeași infrastructură a fost utilizată pentru a influența alegerile, pentru a alimenta corupția și pentru a amenința securitatea energetică a acestor țări.

Liderul de la Kremlin este acuzat că a folosit serviciile secrete pentru hărțuirea și chiar asasinarea dușmanilor politici, în țara sa și în străinătate, precum și rețele de criminalitate cibernetică din Rusia, pentru a ataca companiile americane și a fura informații financiare.

„Putin recurge la astfel de amenințări asimetrice pentru a-și atinge obiectivele de pe o poziție de slăbiciune a Rusiei, care are o economie falimentară, o armată subdimensionată și doar câțiva aliați pe scena mondială“, a punctat  Comisia de afaceri externe a Senatului SUA.

__________________

Citește dosarul integral „Cooperativa anti-UE”

 

Cine sunt politicienii și jurnaliștii români care atacă ne vor afară din Europa

UE versus propaganda Kremlinului. Efectele manipulărilor asupra României

Stratfor: De ce nu-și permite România să fie anti-UE

Radiografia euroscepticismului la români

Vectorii manipulărilor eurofobe

Vladimir Tismăneanu: Partida Rusă, de la Dan Zamfirescu la Răzvan Theodorescu

Cristian Diaconescu: „Toţi împotriva sistemului“

__________________

Țintele Moscovei

„În timp ce-și consolida puterea în Rusia, Putin a aprobat răspândirea influenței maligne a Rusiei în străinătate, țintind statele vulnerabile din vecinătatea  Rusiei, țări occidentale consolidate, dar și instituții internaționale precum Uniunea Europeană (UE) și Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO)“, punctează raportul citat.

În context, Moscova a finanțat ONG-uri și partide politice din străinătate, care au promovat agenda anti-UE și anti-NATO, a naționalizat grupări mafiote, care au spălat bani și au comis infracțiuni în străinătate, și-a folosit monopolul asupra surselor de energie pentru a răspândi corupția în aceste țări.

Raportul senatorilor americani explică: „Kremlinul acționează agresiv cu precădere împotriva democrațiilor semi-consolidate, cu guverne de tranziție, situate la periferia Rusiei, care încearcă să se integreze în UE și NATO. Când Georgia și Ucraina s-au apropiat de aceste instituții, guvernul rus le-a atacat cibernetic, a folosit dezinformarea și forță militară brută împotriva lor. Când tentativa Kremlinului de a influența alegerile din Muntenegru a eșuat, serviciile de securitate rusești au organizat o lovitură de stat, eșuată și ea. În Serbia, țară care s-a aflat într-un conflict militar cu SUA și NATO, Kremlinul exploatează legăturile culturale și monopolul său asupra energiei, pentru a încetini sau deraia eforturile de integrare ale țării“.

Chiar și țări membre UE și NATO, precum Ungaria și Bulgaria,  se confruntă cu astfel de provocări, având în vedere că Rusia exercită o influență semnificativă în politică, afaceri și sectorul energetic. Din acest motiv, ele „rămân în mod semnificativ vulnerabile față de agenda coruptă a Kremlinului“.

„În democrațiile consolidate din UE și NATO, guvernul rus încearcă să submineze sprijinul pentru adoptarea de sancțiuni împotriva Rusiei, se amestecă în alegeri, prin sprijinirea la vedere sau disimulată a unor partide politice sau prin răspândirea dezinformării; împrăștie discordie și confuzie prin accentuarea diviziunilor sociale și politice existente, tot cu ajutorul dezinformării sau apelând la ajutorul unor grupări cultivate ideologic“, se mai arată în raport.

Contramăsuri

Multe dintre aceste țări au reușit, din fericire, să dezvolte instrumente eficace cu care să descurajeze comportamentul guvernului rus și să construiască reziliență socială.

Marea Britanie și-a întărit securitatea cibernetică și procesul electoral.

Germania a împiedicat intervenția Kremlinului în alegerile sale naționale, avertizând asupra consecințelor și parafând un acord între partidele politice să nu folosească boți și troli plătiți în campaniile electorale.

Spania s-a aflat în fruntea operațiunilor de anihilare a grupărilor de crimă organizată rusești, care folosesc această țară drept o bază operațională, un veritabil nod pentru spălarea banilor și alte infracțiuni.

Franța a promovat o cooperare puternică între guvern, politicieni și actori media pentru a limita ataurile cibernetice ale Kremlinului.

Statele nordice au implementat adevărate campanii la nivelul întregii societăți împotriva influenței rusești, în care s-au implicat guvernul, societatea civilă, mass-media, sectorul privat, campanii ce au pus accent pe predarea gândirii critice și pe competențele mediatice.

Publicul din statele baltice a fost bine informat despre activitățile
rău-intenţionate ale serviciilor secrete rusești, și-au întărit apărarea împotriva atacurilor cibernetice și a dezinformării, și-au diversificat sursele de energie, pentru a reduce dependența de Rusia.

NATO și UE au lansat centre specializate în comunicații strategice și apărare cibernetică. Finlanda găzduiește Centrul comun UE - NATO pentru combaterea amenințărilor hibride.

Mai multe grupuri de reflecție independente și organizații neguvernamentale monitorizeză regional campaniile de dezinformare, derulează campanii de fact-cheking și derulează, cu sprijinul guvernelor, programe regionale pentru consolidarea jurnalismului independent și creșterea nivelului de educație mediatică.

Prin diversificarea și integrarea surselor de energie și printr-o rezistență tot mai mare față de conducta Nord Stream 2, mai multe țări europene și-au redus dependența de sursele rusești de energie.

SUA nu au o strategie coerentă

Pe de altă parte, Senatul american constata, la începutul anului 2018, că „SUA nu dispune încă de o strategie coerentă, cuprinzătoare, și o abordare coordonată asupra influenței maligne a Kremlinului“. Lucrurile nu s-au schimbat semnificativ nici în prezent.

__________________

Citește dosarul integral „Cooperativa anti-UE”

 

Cine sunt politicienii și jurnaliștii români care atacă ne vor afară din Europa

UE versus propaganda Kremlinului. Efectele manipulărilor asupra României

Stratfor: De ce nu-și permite România să fie anti-UE

Radiografia euroscepticismului la români

Vectorii manipulărilor eurofobe

Vladimir Tismăneanu: Partida Rusă, de la Dan Zamfirescu la Răzvan Theodorescu

Cristian Diaconescu: „Toţi împotriva sistemului“

__________________

„Deși guvernul SUA dispune, de ani de zile, de o rețea de birouri și programe de susținere a jurnalismului independent, de consolidare a securității cibernetice și de contracarare a dezinformării, lipsa leadershipului prezidențial în abordarea amenințării pe care o prezintă regimul Putin a împiedicat un răspuns puternic din partea SUA“, a punctat raportul.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.