Orice președinte vrea să fie și premier

DE Mircea Marian | Actualizat: 01.11.2019 - 08:49

Căderea guvernului Dăncilă a deturnat dezbaterea din campania prezidențială, toată discuția deplasându-se în jurul noului Executiv.

SHARE

Urmare a acestui fapt, atenția s-a mutat pe Viorica Dăncilă, premierul destituit, și pe Ludovic Orban, premierul desemnat. Liderul USR, Dan Barna, a devenit un actor marginal.

USR a ratat această discuție pentru că: S-a expus criticilor pentru că a refuzat să participe la guvernare dintr-un calcul strict politic.

Doar deputatul Stelian Ion a susținut această variantă, propunând ca USR să preia Ministerul Justiției. Nu mai puțin de 50 din 53 membri ai conducerii partidului au votat împotriva propunerii lui Stelian Ion.

Inițial, liderii Uniunii au arătat că vor vota împotriva guvernului Orban, pentru a declanșa astfel anticipatele, iar apoi s-au răzgândit. Dacian Cioloș, aliatul USR, a exprimat constant opinii diferite și a susținut că PSD trebuie să plece cât mai repede de la guvernare.

Totuși, Dan Barna a recuperat prin încheierea unui acord cu PNL, acord prin care liberalii acceptau o serie de obiective susținute de USR.

Dincolo de dezbaterea din jurul Palatului Victoria, și celelalte teme de dezbatere au fost, în mare măsură, legate de ceea ce ar trebui să facă mai degrabă un premier.

Drama din Caracal

Uciderea Alexandrei Măceșanu a fost prima controversă serioasă, în perioada de precampanie. Într-o primă etapă, confruntarea s-a dus între Iohannis și guvernarea PSD.

Șeful statului a atacat guvernul, iar PSD a răspuns criticându-l pe directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale, instituție controlată, de facto, de Iohannis. Ambele tabere i-au aruncat rapid peste bord pe cei criticați: șeful STS, șeful Poliției Române, precum și cel al DIICOT, s-au retras din funcțiile deținute.

Uciderea Alexandrei Măceșanu a
fost prima controversă serioasă,
în perioada de precampanie


A demisionat până și ministrul de Interne, Mihai Moga, deși fusese numit în funcție cu doar câteva zile înainte de crimele din Caracal.

Dezbaterea a fost deturnată de apariția în scenă a lui Alexandru Cumpănașu care, în calitate de unchi al Alexandrei Măceșanu, s-a angajat să lupte cu sistemul care ar fi permis aceste crime.

Cumpănașu a intrat în campanie beneficiind de escortă de la Ministerul de Interne, instituție pe care, declarativ, o critica.

După primul val de demiteri, la vârful sistemului de ordine publică, schimbările s-au oprit. Presa a scris despre numeroasele numiri politice la conducerile inspectoratelor județene de poliție, dar aici, cu excepția județului Olt, nu s-a petrecut nimic. La ora redactării acestui articol, Internele nu au un ministru la comandă.

Pelerinaj în SUA

Primii trei candidați – Iohannis, Dăncilă și Barna – au fost în Statele Unite, în septembrie, prilej pentru a-și afirma susținerea pentru parteneriatul strategic. Aceasta a fost, probabil, una din puținele dezbateri care țin de atribuțiile președintelui.

Barna a stat aproape o săptămână pentru o vizită organizată de un think-tank, Center for European Policy Analysis (CEPA).

Dăncilă s-a cazat la New York, la un hotel de lux, în așteptarea unei discuții/ fotografii cu vicepreședintele SUA, Mike Pence. Acesta n-a mai avut timp însă de șeful guvernului României.

Viorica Dăncilă s-a văzut cu secretarul Energiei, Rick Perry, dar acesta a uitat să o menționeze în tweet-ul de după întâlnire. În schimb, el a pomenit-o pe Ramona Mănescu, ministrul de Externe.

Klaus Iohannis a fost primit la Casa Albă, la mijlocul lui august, unde a ajuns pentru a doua oară în acest mandat.

Nu ştiu cât de bine este pentru România să avem această poză, în condiţiile în care Trump nu este cel mai mare prieten al Europei. Poate ar fi fost mult mai oportună o întâlnire cu lideri importanţi ai Europei, care să arate direcţia pe care Klaus Iohannis şi-ar dori-o pentru următorii cinci ani dacă ar fi ales preşedinte al României”, l-a criticat Andrei Lupu, membru al conducerii executive a PLUS.

Gaze pentru tot poporul

Consens deplin între primii candidați: problemele legale care amână exploatarea gazelor din Marea Neagră trebuie rezolvate.

„Suntem amândoi de părere că România are un potențial foarte bun și atractivitatea României trebuie să fie crescută printr-o legislație cinstită, dar favorabilă pentru investitori, printr-o legislație care redevine predictibilă, fiindcă și-a pierdut un pic această predictibilitate, și atunci lucrurile, sigur, vor fi foarte interesante”, a spus Iohannis, după discuțiile cu Trump.

Cu puțin înainte ca Dăncilă să plece în SUA,  guvernul a inițiat o serie de propuneri de modificare a legii offshore, propuneri favorabile investitorilor. Dăncilă nu s-a pronunțat însă pe acest subiect.

„USR va aloca foarte multă energie și interes în perioada următoare pentru a vedea realizat acest proiect economic ca la carte”, a declarat Dan Barna.

Cine decide comisarul

Tabăra anti-PSD s-a mobilizat și s-a opus vehement nominalizării Rovanei Plumb pentru postul de comisar european. Pentru a evita acuzația, venită dinspre PSD, că se opun „românilor”, nici un europarlamentar din PNL, USR PLUS sau PMP n-a participat la ședința comisiei juridice a Parlamentului European la care candidatura lui Plumb a fost respinsă.

După această respingere, guvernul Dăncilă l-a propus, pentru postul de comisar european, pe europarlamentarul Dan Nica. Dăncilă a refuzat să-și retragă propunerea chiar și după ce guvernul ei a fost demis.

USR a susținut că varianta cea mai bună pentru portofoliul Transporturilor ar fi Cătălin Drulă.

Surse din PNL au arătat că acest partid i-ar dori în acest post fie pe europarlamentarul Siegfried Mureșan, fie pe Ramona Mănescu, și ea europarlamentar. Mănescu este soția lui Crin Antonescu.

Opoziția a obținut o victorie prin desemnarea Laurei Codruța Kovesi pentru poziția de șefă a parchetului european. Atât PNL și Iohannis, cât și USR PLUS și Cioloș s-au înghesuit să-și asume meritele politice ale acestei desemnări.

PNL și USR taie pensiile. Speciale

Dan Barna și formațiunea sa și-au făcut campanie din obiectivul de a tăia pensiile speciale sau, acolo unde ele nu pot fi tăiate, să fie plafonate.

PNL și-a dat acordul pentru acest proiect, însă președintele Iohannis nu a vorbit despre el.

Actualul șef al statului a promulgat fără obiecții unele legi care reglementau pensii speciale, la altele s-a opus și le-a retrimis legislativului.

Viorica Dăncilă a evitat orice referire la acest tip de pensii. Ea a acuzat însă opoziția că vrea să taie toate pensiile.

Cum modificăm legile Justiției

Raportul MCV a relansat discuția despre legile Justiției. Barna-USR și PNL-ul lui Orban au convenit că legile trebuie modificate, dar nu au spus cum vor atinge acest obiectiv.

Orban a declarat că exclude varianta ordonanțelor de urgență, pentru a respecta referendumul din 26 mai, inițiat de Iohannis.

Și Dăncilă a avut același discurs, spunând că modificările la legile justiției sunt problema Parlamentului, nu a Guvernului.

Orban nu a exclus însă posibilitatea asumării răspunderii pe aceste legi, inclusiv desființarea recursului compensatoriu.

Citește analiza integrală despre campania electorală pentru alegerea președintelui României

 

ANALIZĂ. Campania electorală: bătălia pentru locul II

Dăncilă și Barna își dispută locul în finala cu Iohannis

Competitorii care contează în cursa pentru Președinția României

Politica externă, o temă ratată în campanie

Când votăm. Unde votăm

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.