„Călin Georgescu e victima unei lovituri de stat”, pretind susținătorii săi. Dacă în ceea ce-i privește pe aceștia, subiectivismul e de înțeles, există și câțiva „analiști” politici, câteva voci publice care susțin același lucru, făcându-se, probabil, că au uitat ceea ce ne învață istoria și ce înseamnă, de fapt, o asemenea acțiune.
De fapt, la capătul logic al explicațiilor ar rezulta o concluzie inconfortabilă pentru Călin Georgescu și adepții săi în privința adevăraților inițiatori ai unei posibile lovituri de stat.
De ce Călin Georgescu nu e victima unei lovituri de stat? Ce înseamnă o astfel de acțiune, de fapt?
Pe 6 deembrie 2024, Curtea Constituțională a României (CCR) a decis anularea scrutinului prezidențial și reluarea alegerilor, lucru care se va face pe 4 și 18 mai 2025.
Motivul invocat a fost că unul dintre candidații calificați în turul al doilea a încălcat legislația electorală și a beneficiat de susținerea unui actor statal străin. Călin Georgescu, adică.
Citește și: Călin Georgescu predă 6 materii la Universitate. Îi învață pe studenți cum să ieșim din UE și NATO
Acesta obținuse cele mai multe voturi - 2.120.401, adică 22,94% - în primul tur de scrutin, desfășurat pe 24 noiembrie 2024, fiind urmat de președinta USR, Elena Lasconi, cu 19,17% din voturile exprimate, conform prezenta.roaep.ro.
După ce, duminica trecută, cetățeanului Călin Georgescu, care nu deține nici o funcție oficială în statul român, i-a fost respins de către Biroul Electoral Central (BEC) dosarul de înscriere în cursa prezidențială din luna mai, susținătorii săi au pretins că acesta e, în continuare, victima unei „lovituri de stat” începută pe 6 deembrie 2024, odată cu decizia CCR de anulare a primelor alegeri.
„Toată România are nevoie de explicaţii. Ieri, prin decizia abuzivă a BEC am trăit un nou episod din lovitura de stat începută pe 6 decembrie”, a afirmat liderul AUR, George Simion, citat de news.ro.
Jandarmii în luptă cu susținătorii lui Călin Georgescu, duminică seară, în fața BEC - Foto: INQUAM Photos/Tudor Pană (cu rol ilustrativ)
Fugit în străinătate pentru a fugi de rigorile legii, mercenarul Horațiu Potra - unul dintre oamenii cei mai apropiați ai lui Călin Georgescu - îndemna la preluarea puterii în stat prin violență.
„Ieşiţi acum, ieşiţi cu armele şi arestaţi-i pe toţi cei care au dat lovitura de stat, absolut pe toţi. Arestaţi-i pe toţi şi dacă generalii voştri încearcă să vă oprească, arestaţi-i şi pe ei”, transmitea Potra, pe fondul violențelor ce au avut loc duminică seară în faa sediului BEC din Centrul Vechi al Bucureștiului.
Chiar Călin Georgescu și adepții săi incită la o lovitură de stat
Ciudat e și că anumiți „analiști politici”, vizibili de decenii în spațiul public - probabil activați acum din labirintul tenebros a fostei Securități - au susținut și ei ideea conform căreia Călin Georgescu ar fi „victima” unei „lovituri de stat”.
Adepții acestuia îl numesc deja „președinte ales”, bazându-se pe faptul că a luat cele mai multe ori în turul 1 al alegerilor anulate și că sondajele dinaintea turului 2 îl dădeau ca favorit în fața Elenei Lasconi.
Dar cum sondajele de opinie nu țin locul votului propriu-zis, iar răsturnări de situație s-au ai vzut în România și la alte tururi secunde ale alegerilor prezidențiale, singura „funcție” pe care Călin Georgescu a avut-o și o are este cea de simplu etățean român.
De aceea, a invoca o „lovitură de stat” pe care chiar instituțiile statului ar fi îndreptat-o împotriva unui simplu cetățean este, din start, un non-sens.
Citește și: Călin Georgescu, viitorul premier al lui George Simion. De ce s-au certat în 2024: E omul sistemului
Conform DEX, o lovitură de stat e definită ca „un act de violare a constituției stabilite prin care un grup de persoane preia cu forța puterea într-un stat”.
De asemenea, putem cita și mari docționare ale lumii, precum Oxford sau Cambridge, care ne explică faptul că lovitura de stat înseamnă: „Înlăturarea bruscă a unui guvern prin forță ilegală de către un grup mic, adesea unul militar”.
În lume au fost nenumărate asemenea exemple, cele militare realizându-se mai ales în țări din America Latină, aestea fiind cunoscute și sub numele de puci militar.
În istoria Românie au existat mai multe lovituri de stat, deși pe unele unii le-ar numi doar „lovituri de palat” sau invers. E drept, multe dintre ele nu au implicat și violență.
Alexandru Ioan Cuza a fost autoru unei memorabile lovituri de stat, la 2 mai 1864, prin care a urmărit realizarea reformelor pe care le dorea - Foto: arhiva
Una dintre cele mai faimoase este cea a lui Alexandru Ioan Cuza, din 2 mai 1864, când, pentru a-și putea realiza planul de mari reforme, acesta a demis guvernul și a dizolvat Adunarea Legiuitoare, elaborând și Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris, care a devenit noua formă de Constituție a Principatelor Unite.
Citește și: Cum a abdicat Alexandru Ioan Cuza, de fapt? Soția și amanta l-au urmat în exil
O altă lovitură de stat s-a petrecut și la abdicarea forțată a aceluiași Cuza, la 11 februarie 1866, pentru ca, la 8 iunie 1930, Carol al II-lea să dea una dintre cele mai ciudate lovituri de stat, detronându-și propriul fiu, Mihai I, încă minor, și preluând tronul României la care renunțase oficial cu câțiva ani în urmă.
Călin Georgescu nu are nicio funcție oficială în statul român
Despre tipurile de schimbări ale puterii pe care le presupun asemenea acțiuni s-a exprimat și Bogdan Bucur, profesor specializat în sociologie istorică la Facultatea de Științe Politice SNSPA.
Astfel, confor acestuia, lovitura de palat presupune schimbarea liderului politic al unui stat, de regulă stat nedemocratic, într-un mod brusc și violent.
„Se înlocuiește colonelul X cu colonelul Y în conducerea unui stat condus autoritar, într-un regim de dictatură militară.
Prin urmare, lovitura de palat presupune înlocuirea violentă și bruscă a chiriașului din palatul prezidențial respectiv. Regimul, însă, rămâne același”, preciza specialistul, în decembrie 2024, la împlinirea a 35 de ani de la Revoluția Română din decembrie 1989, conform adevarul.ro.
Ca o comparație, lovitura de stat presupune înlocuirea unui regim politic cu alt regim politic.
„Aici (n.r. - în azul loviturii de stat) vorbim despre înlocuirea liderului și a guvernării sale cu un alt tip de guvernare. Este o mișcare de înlocuire mai amplă a conducerii politice a statului, care nu depășește însă sfera politicului.
Regimurile economic, social, regimul de proprietate, regimul industrial, de securitate, de apartenență instituțională al țării respective rămân identice”.
Pe de altă parte, revoluția, spune profesorul Bucur, este în același timp și o lovitură de palat și o lovitură de stat, cu precizarea că le depășește cu mult prin consecințele care se resimt la toate nivelurile societății.
„Revoluția aduce schimbări profunde de natură economică, socială, se modifică alianțele de securitate, alianțele internaționale, se modifică structural societatea, economia și nu doar scena politică internă.
În mod evident, lovitura de stat incumbă lovitura de palat, așa cum revoluția incumbă lovitura de stat și lovitura de palat. Sunt ca niște păpuși Matrioșka în care cea superioară o include pe cea de dinainte”, mai declara profesorul Bucur.
Citește și: În ce clădire Regele Mihai a schimbat cursul istoriei, la 23 august 1944? Era lângă Palatul Regal
Prin urmare, e un non-sens ca cetățeanul Călin Georgescu, profesor la Universitatea din Pitești, să fie victima unei lovituri de stat din partea a însuși statului.
În schimb prin tot ceea ce propagă și îndeamnă el și susținătorii săi - inclusiv minciunile voite rostogolite pe toate rețelele de socializare, inclusiv la unele posturi de televiziune - nu fac decât să instige la o adevărată lovitură de stat, ba chiar revoluție îndreptată împotriva unui stat democratic, membru UE și NATO.
