Cum problemele de mediu cu care se confruntă Bucureștiul afectează direct sănătatea publică și se traduc în afecțiuni de natură fizică și psihică pentru cetățeni, Platforma de mediu pentru București și Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde, cu coordonarea Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis, au analizat programele electorale ale celor
patru candidați principali la Primăria Capitalei.
ANALIZĂ comparativă: Cu ce soluții la problemele de mediu se laudă principalii candidați la Capitală
Analiza soluțiilor pentru îmbunătățirea calității vieții în București ale principalilor candidați la fotoliul de primar al Capitalei realizată Platforma de mediu pentru București și Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde, cu coordonarea Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis s-a bazat pe compararea programelor electorale ale acestora accesibile în spațiul public, cu prioritățile listate în „Pactul de mediu pentru un oraș bun de trăit”.
Citește și: Se retrage Piedone din cursa pentru București? Cum îl poate convinge Firea care ar deveni favorită?
Prioritățile „Pactului de mediu pentru un oraș bun de trăit”:
1. Protejarea și extinderea spațiilor verzi
2. Îmbunătățirea calității aerului
3. Promovarea și implementarea mobilității urbane durabile
4. Gestionarea eficientă a deșeurilor
5. Protejarea biodiversității și extinderea zonelor naturale
6. Gestionarea responsabilă a resurselor de apă
7. Reziliența la schimbările climatice
8. Crearea Centurii Verzi București-Ilfov
9. Monitorizarea indicatorilor de mediu și date deschise către public
10. Urbanism responsabil, având în centru interesul general al comunității
Nicușor Dan
Programul electoral asumă continuarea priorităților din timpul mandatului, iar raportul 2020-2024 este considerat a fi parte din programul electoral.
Prezintă inițiative bine definite în domeniul protecției mediului și al mobilității urbane durabile. Angajamentele sale pentru protejarea spațiilor verzi, îmbunătățirea transportului public și dezvoltarea urbană durabilă, arată o direcție pozitivă pentru București.
Cu toate acestea, programul prezintă unele deficiențe, cum ar fi lipsa unei strategii clare pentru colectarea selectivă a deșeurilor, neglijarea proiectelor de reziliență la schimbările climatice sau un plan pentru extinderea zonelor naturale urbane și crearea Centurii Verzi București-Ilfov. Pentru a avea impact, ar fi necesar să fie adresate și aceste puncte slabe, odată cu includerea în programul electoral a unor măsuri specifice și concrete.
Citește și: Șoșoacă, umărit penal pentru fals! George Simion, audiat pentru falsificarea listelor cu semnături
Puncte Tari
1. Protejarea spațiilor verzi
Nicușor Dan a dat dovadă de angajament pentru protejarea spațiilor verzi prin acțiuni concrete, cum ar fi amendarea celor care au tăiat ilegal copaci sau anularea PUZ-urilor care afectau spațiile verzi. Consolidarea capacității juridice pentru apărarea acestor spații arată un efort real pentru protecția mediului.
2. Mobilitate urbană durabilă
Programul electoral pune accent pe îmbunătățirea transportului public, cu achiziții de tramvaie, troleibuze și autobuze, precum și pe reabilitarea infrastructurii. Aprobarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă și a Master Planului pentru pistele de biciclete vor fi pași importanți pentru un oraș mai verde și mai accesibil.
3. Urbanism durabil
Prioritate de top a programului, ea este susținută prin realizarea și susținerea noului Plan Urbanistic General, prin acțiunile de protejare a patrimoniului arhitectural și prin propunerea de amenajare urbană a râului Dâmbovița.
Puncte Slabe
1. Colectarea separată a deșeurilor
Deși există măsuri pozitive pentru gestionarea deșeurilor, programul nu include o strategie detaliată pentru colectarea selectivă, în special pentru deșeurile biodegradabile și compostabile, și pentru curățarea deșeurilor din zonele naturale.
2. Realizarea Centurii Verzi București Ilfov și reziliența la schimbările climatice.
Deși prezentă în programul electoral de la alegerile precedente, Centura Verde București-Ilfov nu se mai regăsește în programul electoral actual. În schimb, Nicușor Dan a semnat în toamna lui 2023 Memorandum-ul pentru Aer Curat, Sănătate și Viitor al Platformei Civice Împreună pentru Centura Verde.
Printre altele, acesta include realizarea și prezentarea publică a unui calendar asumat de acțiuni și măsuri concrete pentru implementarea Centurii Verzi București-Ilfov, realizarea și adoptarea unui plan integrat al Primăriei Municipiului București și Consiliului Județean Ilfov pentru combaterea poluării, cât includerea centurii verzi în Planul de Acțiune pentru un Oraș Verde (PAOV), aferent Municipiului București.
Citește și: Câți europarlamentari trimite România la Bruxelles pe 9 iunie 2024. Plătiți cu peste 10.000 €/lunar
De asemenea, programul candidatului nu include măsuri pentru reziliența la schimbările climatice, ceea ce poate fi considerat ca fiind o lipsă de viziune pe termen lung pentru un oraș bun de trăit.
3. Accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități și siguranța în trafic
Programul nu pune un accent suficient pe accesibilizarea transportului și a altor facilități pentru persoanele cu dizabilități și nu abordează în mod adecvat siguranța în trafic și măsurile de calmare a traficului.
Comparație cu prioritățile Pactului de mediu pentru un oraș bun de trăit
1. Protejarea spațiilor verzi
(+) Prioritatea este abordată prin:
• asumarea aprobării noului Plan Urbanistic General București (PUG), plan ce implică protecție
sporită pentru spațiile verzi;
• acțiuni de amendare și susținere a anulării Planurilor Urbanistice Zonale (PUZ) de sector care
distrugeau spațiul verde;
• poziționarea publică împotriva proiectelor de lege ce atacă spațiul verde;
• consolidarea capacității juridice de apărare în instanță împotriva încercărilor private de a construi
pe spațiul verde;
• reforma serviciilor de gestionare a parcurilor.
(-) Bifează o parte dintre obiectivele de protejarea a spațiilor verzi, însă nu asumă printre ele cei minimum 26 mp de spațiu verde pentru fiecare locuitor, așa cum prevede legislația națională și nici desființarea construcțiilor ilegale din parcuri.
De asemenea, nu apare ca prioritate nici accesul public la bazele sportive, ci doar refacerea patinoarului Flamaropol.
2. Calitatea aerului
(+) Calitatea aerului este abordată prin perspectiva cauzelor poluării: traficul, încălzirea rezidențială și pierderea spațiilor verzi. De asemenea, în timpul mandatului prezent, a dezvoltat un sistem de monitorizare a calității aerului al nivelul Primăriei Capitalei.
Citește și: VIDEO Campanie electorală cu pumni, la Ciortești. Candidatul PSD, lovit de consilierul edilului PNL
(-) În timp ce sunt abordate pragmatic cauzele poluării aerului, candidatul neglijează obligații legale, cum ar fi realizarea Planului Integrat pentru Calitatea Aerului. În același timp, ezită să abordeze tema Centurii Verzi București-Ilfov, deși a semnat Memorandum-ul pentru Aer Curat, Sănătate și Viitor, care include, printre altele, și crearea acesteia.
În ceea ce privește Zonele de Emisii Reduse, susține, ca măsură de descurajare, taxarea semnificativă a parcării în centrul orașului.
3. Mobilitate urbană durabilă
(+) Una dintre cele mai elaborate priorități, cu accent pe transportul public: înnoirea parcului de autobuze, troleibuze și tramvaie, cu achiziții semnificative și planuri de îmbunătățire a infrastructurii. 250 de tramvaie, 22 troleibuze, panouri digitale pentru 968 de stații, reabilitarea a 50 km de linie de tramvai. Promite aprobarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă și a Master Planului pentru rețeaua de piste de bicicletă.
(-) Temele siguranței în trafic sau calmarea sa prin măsuri de decongestionare nu sunt abordate.
Nu apar nici măsuri de accesibilizare a orașului pentru persoanele cu dizabilități, altele decât cele
legate de accesul în instituțiile de cultură ale Primăriei.
4. Gestionarea eficientă a deșeurilor
(+) Stația de depozitare Iridex a fost închisă și a dispărut disconfortul olfactiv pentru locuitorii din Sectoarele 1 și 6, cât și pentru cei din localitățile Chiajna și Chitila. Pentru gestionarea deșeurilor între cele șapte primării și asigurarea depozitării lor, a fost creată Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI).
(-) În ceea ce privește gestionarea deșeurilor, lipsește o strategie consistentă cu privire la colectarea
selectivă a lor, în special a celor neglijate, cum ar fi deșeurile biodegradabile/ compostabile,
precum și a deșeurilor abandonate în natură, în special în zona lacurilor.
5. Protejarea biodiversității și extinderea zonelor naturale
Tema este abordată prin referirea la administrarea Parcului Natural Văcărești. Nu există o strategie de protejare a biodiversității și de extindere a zonelor naturale. Prin PUG se poate aduce o contribuție în acest sens, însă această componentă nu este vizată în mod explicit sau prezentată ca fiind de interes.
6. Gestionarea responsabilă a resurselor de apă
Realizarea stației de epurarea a apei de la Glina este menționată ca un important obiectiv bifat. În ceea ce privește planurile pentru următorul mandat, candidatul propune o amenajare a râului Dâmbovița, în zona centrală a orașului, incluzând refacerea Podului Calicilor. Este punctată înființarea Grupului de lucru interinstituțional cu privire la amenajarea Râului Dâmbovița.
7. Reziliența la schimbări climatice
(-) Tema nu este abordată
8. Crearea Centurii Verzi București-Ilfov
(-) Tema nu este abordată
9. Monitorizarea indicatorilor de mediu și date deschise către public
Punctează o finanțare de 29 milioane lei din PNRR pentru crearea unei platforme digitale care să centralizeze toate informațiile relevante din perspectiva mobilității, a serviciilor publice și a urbanismului. Nu sunt însă alte referiri la date și indicatori de mediu.
10. Urbanism responsabil
Prioritate de top a programului său, susținută sistematic, în acord cu prioritățile de protecție a spațiului verde și cele legate de transportul durabil. Nu sunt însă referiri directe la locuințele sociale.
Gabriela Firea
Analiza cuprinde programul electoral din 2024 și pagina de internet a candidatei, în care sunt menționate realizările din mandatul 2016-2020.
Programul electoral al Gabrielei Firea pentru 2024 prezintă anumite inițiative pozitive, în special în ceea ce privește calitatea aerului și realizările din mandatul anterior legate de mobilitatea urbană.
Cu toate acestea, există lacune în abordarea unor teme esențiale precum protejarea spațiilor verzi, gestionarea deșeurilor și protejarea biodiversității. Programul actual pare să fie insuficient detaliat și lipsit de măsuri concrete, lăsând neacoperite multe aspecte critice pentru dezvoltarea durabilă a Bucureștiului.
Pentru a fi mai aproape de nevoile actuale ale societății, ar fi benefic de inclus strategii detaliate și acțiuni specifice pentru aceste domenii importante rămase neglijate.
Puncte Tari
1. Calitatea aerului
Gabriela Firea a asumat dezvoltarea Planului Integrat pentru Gestionarea Calității Aerului (PICA) și a menționat refacerea, modernizarea și extinderea sistemului de stații de monitorizare a calității aerului la nivelul tuturor sectoarelor. Aceste inițiative arată o preocupare pentru îmbunătățirea calității aerului din București.
2. Mobilitate urbană durabilă (realizări menționate în program, din mandatul anterior)
Realizările din mandatul anterior, cum ar fi achiziționarea de autobuze noi, schimbarea legislației și introducerea circulatiei autobuzelor pe liniile de tramvai, precum și crearea de culoare unice pentru transportul public, arată o preocupare pentru îmbunătățirea mobilității urbane.
3. Contribuția la stația de epurare a Apei de la Glina
Începerea lucrărilor la stația de epurare a apei de la Glina este menționată ca o realizare importantă în domeniul gestionării resurselor de apă.
Puncte Slabe
1. Protejarea spațiilor verzi
Deși propune crearea de noi spații de tip parc sau pădure parc, Gabriela Firea nu identifică concret aceste spații și rămâne la stadiul de declarație. Lipsa unei abordări concrete și a unui plan detaliat pentru protejarea spațiilor verzi și combaterea asaltului imobiliar repreintă o deficiență importantă.
2. Gestionarea eficientă a deșeurilor și protejarea biodiversității
Temele gestionării deșeurilor și protejarea biodiversității nu sunt abordate în programul electoral. Lipsa unei strategii clare pentru aceste aspecte esențiale reprezintă, de asemenea, o deficiență
notabilă.
3. Mobilitatea urbană durabilă
În programul electoral actual, tema mobilității urbane durabile este neglijată. Concentrarea pe fluidizarea traficului auto în lipsa unor planuri concrete pentru dezvoltarea transportului public durabil și a infrastructurii pentru biciclete arată o abordare ce necesită îmbunătățire pentru a satisface nevoile de mobilității moderne.
Comparație cu prioritățile Pactului de mediu pentru un oraș bun de trăit
1. Protejarea spațiilor verzi
(+) Propune crearea de noi spații de “tip parc sau pădure parc” însă nu identifică concret aceste spații.
(-) Spațiile verzi nu par a fi o prioritate. Se vorbește despre întreținerea parcurilor existente, însă nu este abordată tema lipsei acute de spațiu verde și nici asaltul imobiliar necontrolat.
2. Calitatea aerului
(+) Calitatea aerului este tratată prin asumarea dezvoltării Planului Integrat pentru Gestionarea Calității Aerului (PICA). Este punctată prioritatea: Refacerea, modernizarea și extinderea
sistemului de stații de monitorizare a calității aerului la nivelul tuturor sectoarelor.
(-) Deși sunt prevăzute o serie de măsuri ca parte din PICA (limitarea şi gestionarea mai eficientă a traficului în zona centrală a Capitalei, salubrizarea mai eficientă a străzilor sau promovarea, îmbunătăţirea şi extinderea transportului public şi eliminarea autovehiculelor vechi din circulaţie), programul nu detaliază concret niciuna dintre ele, rămânând la nivel de intenție așa cum au fost și în vechiul PICA, plan anulat în instanță.
3. Mobilitate urbană durabilă
(+) Tema este abordată mai mult prin realizările din mandatul anterior, unde apar menționate o serie de acțiuni ce pot arăta preocuparea pentru această prioritate: achiziționarea de autobuze noi, schimbarea legislației, introducerea circulației autobuzelor pe liniile de tramvai, culoare unice pentru transportul public sau linii de tramvai delimitate.
(-) Tema mobilității durabile este abordată doar prin referire la rețeaua de metrou (instituție care nu aparține de PMB) și prin propunerea Prelungirea liniilor STB în localitățile din județul Ilfov (de ex., linia 301).
În program nu apare nimic referitor la mobilitate urbană durabilă. În schimb, expresia “transport public” apare la capitolul Calitatea aerului, lucru ce denotă dorința de a aborda subiectul.
Capitolul transportului se concentrează pe fluidizarea traficului auto din exteriorul Bucureștiului spre centru, prin pasaje și prin realizarea unei legături nord-sud, prin interiorul orașului, neglijând soluțiile de transport public interurban sau pe cele de decongestionare a traficului auto, în interiorul orașului.
Apare și o greșeală factuală atunci când afirmă că zona Giulești-Sârbi nu e legată de direct de centura rutieră. Acest lucru se întâmplă deja, prin Chiajna.
4. Gestionarea eficientă a deșeurilor
(-) Tema nu este abordată.
5. Protejarea biodiversității și extinderea zonelor naturale
(-) Tema nu este abordată
6. Gestionarea responsabilă a resurselor de apă
Tema nu este abordată. Apare însă precizarea pe site-ul de campanie că a contribuit la începerea lucrărilor la stația de epurare a apei de la Glina.
7. Reziliența la schimbări climatice
(-) Tema nu este abordată
8. Crearea Centurii Verzi București-Ilfov
(-) Tema nu este abordată
9. Monitorizarea indicatorilor de mediu și date deschise către public
Își exprimă intenția de a dezvolta sistemul de monitorizare a calității aerului.
10. Urbanism responsabil
(-) Tema nu este abordată
Cristian Popescu Piedone
Programul electoral al lui Cristian Popescu Piedone prezintă inițiative importante în domenii precum protejarea spațiilor verzi, îmbunătățirea calității aerului și urbanismul responsabil.
Cu toate acestea, lipsa detaliilor concrete, a termenelor clare și a măsurilor specifice, împreună cu abordarea de suprafață a unor teme esențiale precum gestionarea deșeurilor și combaterea presiunii imobiliare, reprezintă puncte slabe semnificative.
Pentru a fi evaluat corespunzător, programul ar trebui să includă și strategii detaliate, termene asumate și măsuri specifice pentru fiecare domeniu abordat, asigurându-se că inițiativele pot fi monitorizate și evaluate.
Puncte Tari
1. Protejarea spațiilor verzi
Propune realizarea Registrului local al spațiilor verzi și inventarierea spațiilor verzi, atingerea minimului legal de spațiu verde pentru fiecare locuitor, extinderea și reconfigurarea spațiilor verzi abandonate, amenajarea malurilor râului Dâmbovița și a zonelor din proximitatea Parcului Natural Văcărești.
2. Calitatea aerului
Măsurile pentru îmbunătățirea calității aerului includ extinderea spațiilor verzi și realizarea unui filtru verde pentru capitală prin plantarea treptată de copaci în jurul șoselei de centură, precum și monitorizarea video a șantierelor pentru respectarea normelor de poluare.
3. Gestionarea eficientă a deșeurilor
Candidatul își propune dezvoltarea unui serviciu avansat de colectare și reciclare, precum și salubrizarea terenurilor administrate de municipalitate. Cu toate acestea, nu explică concret cum va funcționa și ce înseamnă acest sistem avansat de colectare și reciclare.
4. Urbanism responsabil
Propune respectarea noului PUG și elaborarea unui Master Plan pentru zona metropolitană, armonizarea urbanistică și peisagistică și construirea de locuințe ecologice pentru tineri. De asemenea, menționează armonizarea cu programul New European Bauhaus.
Puncte Slabe
1. Lipsa detaliilor concrete și a indicatorilor de rezultat
Deși propunerile acoperă principalele teme ale Pactul de mediu, acestea sunt lipsite de termene și indicatori de rezultat, lăsând impresia că sunt doar subiecte bifate. Cu greu pot fi cuantificate la
finalul mandatului.
2. Ambiguitate în abordarea dezvoltărilor imobiliare nocive
Problema presiunii imobiliare nu este abordată. Deși propune respectarea PUG-ului și armonizarea urbanistică, nu sunt menționate măsuri concrete pentru eliminarea sau scăderea acestei presiuni și combaterea corupției generate de rechinii imobiliari.
Comparație cu prioritățile Pactului de mediu pentru un oraș bun de trăit
1. Protejarea spațiilor verzi
(+) Propunerile acoperă principalele teme asumate de Pactul de mediu la capitolul Spații verzi: realizarea Registrului verde și inventarierea cantitativă și calitativă a spațiilor verzi, realizarea unui filtru verde pentru oraș ( probabil parte din viitoarea Centură Verde București-Ilfov), atingerea minimului legal de spațiu verde pentru fiecare locuitor prin extinderea spațiilor verzi și reconfigurarea spațiilor abandonate.
Adăugăm aici și amenajarea malurilor râului Dâmbovița pentru a deveni mai atractive dar și amenajarea zonelor din proximitatea Parcului Natural Vacărești.
În programul său politic mai apare și "reamenajarea în regim de urgență a parcurilor Herăstrău, Cișmigiu, Tineretului, Carol I și Izvor", fără însă să detalieze ce înseamnă acest lucru.
(-) Propunerile sunt lipsite de termene și de indicatori de rezultat, nu sunt detaliate sau explicate, lăsând impresia că sunt doar frumos de bifat. Ele vor fi dificil de monitoriat pe parcurs sau cuantificat la finalul campaniei.
2. Calitatea aerului
(+) Măsurile pentru îmbunătățirea calității aerului vizează în primul rând extinderea spațiilor verzi, așa cum au fost prezentate la tema Spații Verzi. Candidatul menționează realizarea unui filtru verde al Capitalei prin plantarea treptată de copaci în jurul șoselei de centură. De asemenea, în alt capitol, propune monitorizarea video a șantierelor cu privire la respectarea normelor privind organizarea de șantier.
(-) Capitolul legat de calitatea aerului din programul electoral nu abordează adoptarea Planului
Integrat pentru Calitatea Aerului (PICA), sistemul de monitorizare a aerului sau sistemul de
termoficare individuală, ca măsuri penstru îmbunătățirea calității aerului.
3. Mobilitate urbană durabilă
(+) Propune crearea unui Centru de Mobilitate Urbană, care să integreze: semaforizare, parcări, transport public, micromobilitate, supraveghere video, senzori de mediu și sisteme de informare călători. Mai oferă transport gratuit, pentru cetățenii domiciliați în Municipiul București și extinderea pistelor de biciclete.
(-) Lipsesc datele concrete despre transportul public, flota de autobuze și tramvaie, precum și referirile la documente strategice privind mobilitatea. Apare și ideea de transport public inteligent, fără să explice ce înseamnă acest lucru.
4. Gestionarea eficientă a deșeurilor
(+) Candidatul își propune dezvoltarea unui serviciu avansat de colectare și reciclare. Mai adaugă și intenția legată de “salubrizarea tuturor terenurilor administrate de Municipalitate și eliminarea gropilor de gunoi ilegale".
(-) Nu explică cum va funcționa și ce înseamnă sistem “avansat" de colectare și reciclare.
5. Protejarea biodiversității și extinderea zonelor naturale
(+) Propune trecerea Pădurii Băneasa în patrimoniul PMB și administrarea sa ca pădure parc de către ALPAB, însă în programul politic nu apar menționate chestiuni legate de biodiversitate, specii, pajiști sau infrastructură verde.
6. Gestionarea responsabilă a resurselor de apă
(+) Realizarea unui proiect de amenajare a malului râului Dâmbovița, pentru utilizare recreativă și turistică. Transformarea întregului perimetru într-un spațiu atractiv pentru relaxare și activități de timp liber.
(-) Nu pare că există o preocupare de ansamblu, strategică pentru cursurile de apă, lipsește salba de lacuri Colentina sau alte inițiative legate de gestionarea apei.
7. Reziliența la schimbări climatice
Tema nu este abordată specific, însă apare ideea de "Asigurarea siguranței și pregătirea Bucureștiului în caz de dezastre naturale”.
8. Crearea Centurii Verzi București-Ilfov
Tema nu este abordată, însă este singurul candidat care menționează Realizarea Filtrului Verde al Capitalei, prin sădirea etapizată de arbori în jurul șoselei de centură a capitalei, acțiune care poate fi interpretată ca reprezentând o contribuție la viitoarea Centură Verde București-Ilfov.
9. Monitorizarea indicatorilor de mediu și date deschise către public
(+) E-citizen, Platforma Unică Digitală a PMB, serviciu care să integreze serviciile digitalizate la nivelul unei singure aplicații. Crearea unui portal dedicat ONG-urilor și grupurilor de inițiativă pentru promovarea și susținerea politicilor publice. Centru Integrat al Mobilității Urbane Durabile care să integreze: semaforizare, parcări, transport public, micromobilitate, supraveghere video sau senzori care să monitorizeze calitatea mediului.
(-) Nu sunt alte referiri la date și indicatori de mediu.
10. Urbanism responsabil
(+) Propune dezvoltare urbană cu respectarea noului Plan Urbanistic General și crearea unui Master Plan pentru zona metropolitană. Armonizarea și sistematizarea urbanistică și peisagistică, prin folosirea unui singur model de mobilier urban (bănci, coșuri de gunoi, stâlpi, capace de canalizare, balustrade etc). Armonizarea cu programul New European Bauhaus. Propune Construirea de locuințe ecologice pentru tinerii din Capitală.
(-) Deși acoperă multe elemente ce țin de urbanism responsabil, nu apar referiri concrete legate de
modul de a combate presiunea și corupția generată de rechinii imobiliari.
Sebastian Burduja
A fost luat în considerare drept program electoral Planul pentru București. El prezintă inițiative pozitive și viziuni îndrăznețe în domenii importante, precum protejarea spațiilor verzi, mobilitatea urbană durabilă sau reziliența la schimbările climatice.
Cu toate acestea, unele teme esențiale cum ar fi urbanismul durabil, protejarea biodiversității sau referirile legate de infrastructura de transport în comun care, de fapt, nu aparține municipalității, reprezintă puncte de îmbunătățit.
Puncte Tari
1. Protejarea spațiilor verzi
Propune crearea de noi spații verzi și grădini urbane, modernizarea parcurilor mari, transformarea pădurii Băneasa în pădure parc și crearea unor noi parcuri în locații cheie. De asemenea, are în vedere reabilitarea și modernizarea zonelor verzi din jurul salbei de lacuri și implementarea programului „Nicio stradă fără verdeață”.
2. Mobilitate urbană durabilă
Planul său include adoptarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă, modernizarea și extinderea rețelei de tramvai, extinderea rețelei de piste de biciclete, introducerea de politici clare pentru cele legate de transportul alternativ și investiții în accesibilizarea și modernizarea transportului public.
3. Reziliența la schimbări climatice
Candidatul își propune ca Bucureștiul să ajungă la neutralitate climatică până în anul 2035, demonstrând o preocupare pentru problemele legate de schimbările climatice și sustenabilitate, pe termen lung.
Puncte slabe
1. Gestionarea eficientă a deșeurilor
Tema este abordată doar la suprafață, fără o strategie detaliată pentru colectarea selectivă a deșeurilor sau gestionarea deșeurilor biodegradabile și compostabile. Propunerea de a da amenzi pentru cei care încalcă legislația legată de salubrizare sau gestionarea deșeurilor nu este suficientă pentru a rezolva problema.
2. Urbanism responsabil
Lipsa de claritate în abordare: candidatul denunță un “haos urbanistic”, însă este ambiguu în a preciza dacă haosul se referă la construcțiile pe spațiile verzi și/sau la faptul că dezvoltările imobiliare nocive pentru mediu au fost blocate de absența PUG-ului.
Comparație cu prioritățile Pactului de mediu pentru un oraș bun de trăit
1. Protejarea spațiilor verzi
(+) Candidatul își propune crearea de noi spații verzi și grădini urbane pentru relaxare și sporirea calității aerului. Printre măsuri se menționează:
- modernizarea parcurilor mari, transformarea pădurii Băneasa în pădure parc;
- crearea de noi parcuri (de ex. un parc în jurul Palatului Parlamentului sau în zona Ateneului);
- reabilitarea coridorului verde-albastru al Dâmboviței, de la Lacul Morii la Parcul Natural
Văcărești;
- reabilitarea și modernizarea zonelor verzi din jurul salbei de lacuri din nordul Bucureștiului;
- dezvoltarea unui plan pentru conservarea și punerea în valoare al Parcului Natural Văcărești;
- implementarea unui program de felul „Nicio stradă fără verdeață”.
(-) Bifează multe dintre priorități, însă nu asumă ca obiectiv cei minimum 26 mp de spațiu verde pentru fiecare locuitor și nici desființarea construcțiilor ilegale din parcuri. Nu apare ca prioritate nici accesul public la bazele sportive sau problema asaltului imobiliar asupra spațiilor verzi.
2. Calitatea aerului
(+) Propune încurajarea angajaților pentru telemuncă și restricționarea accesului pentru mașinile poluante în centrul orașului. Mașinile care nu respectă standardele Euro4/Euro 5 vor fi taxate corespunător. Propune utilizarea mijloacelor de transport ecologice.
(-) Nu precizează realizarea PICA, nici Centura Verde București-Ilfov și nici chestiunea sistemului
de monitorizare a calității aerului.
3. Mobilitate urbană durabilă
(+) Propune adoptarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă și o Strategie Integrată de
Dezvoltare Urbană. Măsurile propuse sunt:
- modernizarea infrastructurii rutiere (de ex. Reconfigurarea intersecțiilor) pentru a
îmbunătăți eficiența traficului;
- digitalizarea serviciilor municipale pentru gestionarea traficului;
- extinderea infrastructurii pentru biciclete;
- creșterea conștientizării și educației publice;
- Plan de Limitare a Autovehiculelor Poluante în Centrul Municipiului București;
- implicarea cetățenilor și a comunității pentru a identifica soluții ce răspund cel mai eficient
nevoilor lor;
- modernizarea și extinderea rețelei de tramvai și rezolvarea unor probleme cheie de
conectivitate (de ex. conexiunile între liniile de tramvai din zona Pieței Unirii);
- extinderea rețelei de piste velo;
- introducerea unor politici clare pentru sistemele de transport alternativ (de ex. trotinete
electrice);
- sisteme inteligente de semaforizare și eliberarea primei benzi de circulație;
- investiții în accesibilizarea transportului public;
- modernizarea rețelelor de transport public.
(-) Promite o serie de măsuri benefice ca viziune, dar a căror implementare aparțin altor instituții: cadență mai mare de trenuri pe principalele legături feroviare către alte orașe mari, reabilitarea sistemului de tren metropolitan, modernizarea și extinderea rețelei de metrou atât în sudul orașului cât și în principalele suburbii ale Bucureștiului, Tunelul Urban București, sau conectarea orașului cu Dunărea.
4. Gestionarea eficientă a deșeurilor
(-) Tema este abordată doar la suprafață, prin prevederea de a da amenzi pentru cei care încalcă
legile legate de curățenie și gestionarea deșeurilor.
5. Protejarea biodiversității și extinderea zonelor naturale
(+) Tema este abordată prin menționarea Parcului Natural Văcărești.
(-) Propune: “dezvoltarea unui plan pentru conservarea și punerea în valoare a Rezervației Văcărești” însă acest plan există deja, iar “punerea în valoare” nu este clar definită.
6. Gestionarea responsabilă a resurselor de apă
(+) Propune reabilitarea și modernizarea zonelor verzi din jurul salbei de lacuri din nordul Bucureștiului și reabilitarea coridorului verde-albastru al Dâmboviței, de la Lacul Morii la Parcul Natural Văcărești.
(-) Obiectivul este benefic dar, nefiind specific, este dificil de evaluat în cât timp este realizabil.
7. Reziliența la schimbări climatice
(+) Spune că Bucureștiul trebuie să își asume tranziția la neutralitate climatică până în anul 2035.
8. Crearea Centurii Verzi București-Ilfov
(-) Tema nu este abordată
9. Monitorizarea indicatorilor de mediu și date deschise către public
Are în vedere digitalizarea administrativă, în general, ca măsură de a scădea birocrația, însă nu există referiri la transparența datelor referitoare la mediu și urbanism.
10. Urbanism responsabil
(+) Propune Bucureștiul Verde - o paradigmă care promovează un echilibru armonios între urbanism durabil și natură. De asemenea, propune Consilii cetățenești pentru luarea în comun a
deciziilor.
(-) Denunță un “haos urbanistic”, însă este ambiguu în a preciza dacă haosul se referă la construcțiile pe spațiile verzi și/sau la faptul dezvoltările imobiliare nocive pentru mediu au fost blocate de absența PUG-ului. Nu sunt referiri directe la locuințele sociale.
