În România, doar șefii serviciilor secrete pot fi dumnezei. Doar astfel pot dispune de viețile muritorilor din jurul lor, în special ale celor care le sunt subordonați direct.
Opinii
Herghelia cailor albi paşte cuminte pe lângă sediile de partid. Fiecare cal are şansa de-a fi încălecat de un politician gata de reinserţie şi având ca aliat timpul care estompează faptele.
Gata! În afară de gâlceava dintre găina rătăcită și clovnul milog nu ne mai trebuie nimic. Ar fi totuși o cumpănă, la Cumpănașu.
Cobea este un agent al maleficului. În fondul naţional de superstiţii, cobea profeţeşte neplăceri, orori sau măcar mici neajunsuri.
Fiindcă i s-a spus că e eternă şi fascinantă, România se chinuie să-şi merite alintul. Şi de multe ori reuşeşte. „Resursa umană“, cum li se spune de la o vreme oamenilor în Nouvorba corporatistă, face din România numele unui carcalete moral-politic.
Cea mai nouă idee clocită de primarul Gabriela Firea este taxa de centru și de provinciali: n-ai de la Euro 4 în sus - nu intri în centrul Bucureștiului fără bani, n-ai plăcuțe de B sau IF - nu intri niciunde în Capitală gratis.
Balamucul policrom căruia unii îi spun „România“ are, spre a cita un politician, „poveşti de basm“ în toate domeniile. Printre ele, fotbalul.
România este ruptă în două, între cetățeni cărora le pasă și cetățenii care acceptă hoția, minciuna și mizeria. Unii se manifestă public sau în stradă, alții stau la televizor.
