Bărbații de Neanderthal aveau copii cu femeile Homo sapiens? Ce au descoperit cercetătorii în ADN?
Bărbații de Neanderthal ar fi avut copii mai ales cu femei Homo sapiens, arată analiza ADN-ului străvechi. Cercetătorii încearcă să afle cum se formau aceste familii, unde erau crescuți copiii și de ce relațiile dintre cele două grupuri au lăsat urme în genele noastre.
Cu zeci de mii de ani în urmă, oamenii moderni și neanderthalienii nu doar împărțeau aceleași teritorii, ci aveau și copii împreună. O analiză a dovezilor genetice dezvăluie un detaliu surprinzător: aceste relații nu par să fi avut loc în mod egal între bărbații și femeile celor două grupuri. Dar cine creștea copiii și cum arătau familiile lor?
Bărbații de Neanderthal aveau copii cu femeile Homo sapiens
Oamenii de știință știu de mai mulți ani că neanderthalienii și oamenii moderni au avut urmași comuni. Aproximativ 2% din ADN-ul persoanelor de astăzi din populațiile din afara Africii provine de la neanderthalieni.
O cercetare publicată în februarie 2026, în revista Science, a analizat modul în care materialul genetic a fost transmis între cele două grupuri.
Cercetătorii de la Universitatea Pennsylvania au identificat un dezechilibru genetic care sugerează că împerecherile dintre bărbații de Neanderthal și femeile Homo sapiens au contribuit mai frecvent la descendenții cunoscuți decât combinația inversă.
Indiciul principal se află în cromozomul X, unul dintre cromozomii sexuali.
În ADN-ul oamenilor moderni, cromozomul X conține mai puține secvențe genetice de origine neanderthaliană decât alte regiuni ale genomului.
În schimb, analiza genomurilor neanderthaliene a arătat un exces relativ de 62% al materialului genetic provenit de la oamenii moderni pe cromozomul X.
Această diferență poate fi explicată prin faptul că, de-a lungul generațiilor, femeile Homo sapiens au avut urmași cu bărbați neanderthalieni mai frecvent decât în situația inversă.
Totuși, rezultatele nu demonstrează că exista neapărat o preferință sexuală. Diferențele biologice privind supraviețuirea copiilor ar putea produce un tipar genetic asemănător.
Citește și: Cum arăta cel mai bătrân „român” din istorie? „Ion de la Anina” a trăit acum aproape 40.000 de ani
Cum arătau familiile formate din oameni moderni și neanderthalieni?
Una dintre întrebările care îi preocupă pe cercetători este ce se întâmpla cu urmașii rezultați din aceste relații.
O ipoteză susține că unii copii erau crescuți în comunitățile Homo sapiens, chiar și atunci când tatăl era neanderthalian.
Geneticianul Fernando Villanea, de la Universitatea Colorado Boulder, consideră că această explicație este plauzibilă, deoarece populațiile de oameni moderni erau mult mai numeroase decât cele de neanderthalieni în perioada ultimelor întâlniri dintre cele două grupuri.
În urmă cu aproximativ 50.000–44.000 de ani, comunitățile neanderthaliene erau deja mici și fragmentate, iar oamenii moderni se extindeau în Eurasia.
În aceste condiții, indivizii neanderthalieni ar fi putut fi integrați în grupuri Homo sapiens, iar copiii lor ar fi crescut în comunitățile oamenilor moderni.
Aceasta rămâne însă o interpretare a dovezilor genetice, nu un fapt demonstrat prin descoperirea directă a unor familii mixte.
Relațiile dintre cele două grupuri s-au repetat timp de mii de ani
Analizele genetice indică cel puțin două perioade importante de amestec între neanderthalieni și strămoșii oamenilor moderni.
Una dintre ele datează de acum peste 200.000 de ani, iar o alta, care a contribuit major la ADN-ul neanderthalian prezent astăzi în populațiile din afara Africii, a avut loc în urmă cu aproximativ 45.000–50.000 de ani.
Aceasta înseamnă că întâlnirile nu au fost un eveniment izolat.
Cercetătorii au descoperit și diferențe între organizarea socială a celor două grupuri.
Neanderthalienii par să fi trăit în comunități relativ mici și apropiate genetic, în timp ce oamenii moderni întrețineau rețele sociale mai extinse, cu schimburi și legături între grupuri.
Această diferență ar fi putut influența modul în care indivizii neanderthalieni au fost integrați în populațiile Homo sapiens.
Citește și: Misterul peșterii din România unde s-au descoperit rămășițele celui mai vechi om din Europa
Erau relații de iubire sau întâlniri violente?
Aceasta este întrebarea la care oamenii de știință încă nu pot răspunde.
Dovezile genetice arată că cele două grupuri au avut copii împreună, dar nu pot dezvălui împrejurările în care au avut loc relațiile.
Nu există suficiente informații pentru a stabili dacă acestea erau bazate pe atracție, alianțe între comunități, constrângere sau violență.
De asemenea, cercetătorii nu au identificat până acum un sit arheologic care să demonstreze fără echivoc că neanderthalienii și oamenii moderni locuiau împreună în aceeași comunitate.
Descoperirile genetice sugerează însă că istoria dispariției neanderthalienilor este mai complicată decât înlocuirea unei populații de către alta.
O parte din moștenirea lor genetică a supraviețuit prin copiii avuți cu oamenii moderni și se regăsește în ADN-ul multor persoane care trăiesc astăzi, potrivit Live Science.
