Kövesi, c-o păți, tot aici ne-om chinui

DE Cătălin Prisacariu | Actualizat: 22.02.2019 - 07:50

Laura Codruța Kövesi, fostă procuror general al României și fostă șefă a DNA, candidează pentru postul de procuror-șef european cu, se pare, destul de multe șanse să și ocupe această poziție.

SHARE

Tudorel Toader, actual ministru de Justiție al României, încearcă să-și convingă omologii din UE că LC Kövesi nu ar fi candidata ideală. Publicul român s-a împărțit rapid în două tabere antagonice: una afirmă că ocuparea poziției de către Kövesi ar stârpi corupția (care amenință să îngroape Justiţia națională), cealaltă pedalează pe abuzurile (dovedite sau nu) ale Justiţiei naționale (care, dacă fosta procuror general al României ar deveni procuror european, ar rămâne nepedepsite). Se invocă patriotismul (de către ambele tabere), se omit „nuanțe“, se fac petiții și se aud strigăte de luptă.

În hârtiile de la Bruxelles, însă, pasiunea lipsește. Un comunicat de presă al Comisiei Europene pe tema instituției procurorului european, de exemplu, anunță că investigațiile vor fi conduse de așa numiții „procurori europeni delegați care se vor afla în statele membre participante. (...) Ca regulă generală, ei vor fi cei care vor efectua cercetările și vor începe urmăriri penale în propriile state membre, colaborând cu organismele naționale de asigurare a respectării legii și aplicând legislația națională“.

Același comunicat arată și că „persoana suspectată beneficiază de dreptul la apărare conferit de legislația națională care reglementează procedura (penală – n.r.)“.

Mai mult, „doar autoritățile naționale vor putea să dispună arestarea persoanelor pentru infracțiuni care țin de competența Parchetului European. (...) Parchetul European va putea numai să solicite autorităților judiciare să dispună arestarea unei persoane suspectate (...). Cererile de acest tip vor fi evaluate și autorizate de către autoritățile judiciare naționale competente, în baza dreptului intern“.

În fine, o pagină dedicată procurorului european pe site-ul CE vine cu precizarea că „the Office will prosecute the criminals involved in the relevant national courts“. Pe scurt, urmărirea penală e europeană, dar judecata se face în instanțe naționale.

Desigur, nu lipsesc garanțiile de independență, conform comunicatului pomenit anterior: „Personalul Parchetului European acționează în interesul Uniunii în ansamblul său și nu solicită și nu acceptă instrucțiuni de la nicio altă instituție“, „procurorii delegați naționali desemnați să lucreze pentru Parchetul European (...) vor fi total independenți de organele naționale de urmărire penală“.

Altfel, deocamdată, Comisia ne recomandă răbdare: „Se preconizează că, după o etapă de demarare de trei ani, Parchetul European își va putea începe activitatea la sfârșitul anului 2020“.

Comentarii


© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.