Istorie

Mircea Mihăieș: Privind înapoi cu speranță

Cusurgii și cârcotași cum suntem, primul nostru impuls e să „privim înapoi cu mânie“ (vorba dramaturgului John Osborne).

Dragoș Paul Aligică: Are sens o identitate românească în lumea asta globalizată?

La 30 de ani de la pragul trecut în 1989, avem un prilej de a privi în urmă: unde suntem, de unde venim, cum ne-au marcat și schimbat vremurile străbătute, ce reprezentăm ca popor și identitate, încotro ne îndreptăm.

Stema RSR cu secera și ciocanul a fost decupată de pe drapelul românesc în zilele Revoluției

Radu Paraschivescu: Ce nu avem voie să uităm

Monica Lovinescu vorbeşte în Jurnal inedit. 2001-2002 despre „datoria de memorie“ . Ea recunoaşte că, auzind sintagma la Virgil Ierunca, se simte obligată s-o preia şi s-o transmită mai departe.

Oliver Jens Schmitt: România are nevoie de o cultură a memoriei anului 1989

Altfel decât schimbările pașnice de putere din majoritatea statelor comuniste ale Europei Centrale și de Răsărit, care au fost revoluții civice, Revoluția Română a venit târziu și a fost violentă.

Germina Nagâț: Să numărăm, așadar!

Câți oameni furioși strânși într-o piață pot convinge un dictator sângeros să se urce în elicopter și să fugă? Și câți dintre ei puteau fi aduși acolo de puteri străine?

Tismăneanu: Românii tânjesc după un nou început, la 30 de ani de la Revoluția lor sângeroasă

Era noiembrie 1989; anul miraculos se apropia de sfârșit. Evenimentele se succedau într-un ritm care-ți tăia răsuflarea.

Victor Rebengiuc - Foto: INQUAM PHOTO, Adriana Neagoe

Victor Rebengiuc: „La Revoluție, credeam că a venit libertatea. Dar, nu am scăpat de comuniști”

Actorul Victor Rebengiuc a participat la Revoluția din decembrie 1989 cu speranța că va fi îndepărtat definitiv comunismul din țară. Din păcate, lucrurile nu stau chiar așa. Actorul împlinește, azi, 90 de ani.

„Păi, nu Armata tocmai a tras în noi?! Ce știe să facă Armata altceva decât să ne ia la bătaie?“

Horia-Roman Patapievici a povestit, anul trecut, într-un amplu interviu oferit pentru primul număr al publicației Newsweek România, despre cum și-a petrecut noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989 în arest.

Patapievici: Revoluția de centru. Reflecții asupra Revoluției Române și a revoluțiilor din 1989

Horia-Roman Patapievici, arestat la Revoluție, a realizat, pentru Newsweek România, o amplă radiografie a evenimentelor din decembrie 1989.

Harta victimelor de la Revoluție: 22-27 decembrie 1989

1.166 de oameni au murit la Revoluție, a explicat istoricul Mădălin Hodor, pentru Newsweek România.

„Odioasa dictatură s-a prăbușit!“

Este unul dintre titlurile pe care îl publică, în 23 decembrie 1989, ziarul România liberă.

Cum s-au omorât românii între ei la Revoluție, din ordinul CFSN și al MApN

Pe fondul diversiunilor (psihoza teroristă, invazia armatelor străine) lansate de liderii Consiliului Frontului Salvării Naționale, cu sprijinul structurilor de forță ale statului, românii s-ar fi omorât între ei, explică Parchetul General, în rechizitoriul Dosarului „Revoluției“

27 decembrie 1989 Prima ședință a CFSN; în prim-plan, Ion Iliescu și Petre Roman

Dosarul Revoluției, o epopee de 30 de ani

„Cine a tras în noi după 22?“ rămâne întrebarea la care procurorii n-au găsit răspuns nici după 30 de ani.

49 de oameni au murit în 21 decembrie la Baricada de la Inter

„Cum să nu am ură pe Iliescu?“

„Cu mesele de la restaurantele Pescarul și Dunărea – așa a început construcția Baricadei, la colțul străzii Batiștei.”

VIDEO Ultima încercare a lui Ceaușescu de a-și adormi poporul

Un episod mai puțin cunoscut din timpul Revoluției Române, relatat pentru Newsweek România de istoricul Mădălin Hodor, a avut loc în 22 decembrie 1989.

Revoluția Română - După 30 de ani

1.166 de morți. Peste 3.000 de răniți. Numărul victimelor este contestat și după 30 de ani la Revoluția Română. Până și oamenii legii se încurcă în această numărătoare trecută în filele de doliu ale istoriei noastre. Vinovații? Doar unii au răspuns pentru faptele lor.

Masacrarea evreilor a atins apogeul la Iași. Sursa foto: USHMM/SRI/CNSAS via Institutul Elie Wiesel

Holocaustul: Doar 50% dintre români îl văd pe Antonescu responsabil pentru omorârea evreilor

Unul din trei români știe că Holocaustul a avut loc și în România. Cu toate acestea, puțin peste 50% cred că mareșalul Ion Antonescu, aflat în fruntea statului în timpul deportărilor și pogromurilor, este și responsabil de Holocaust, arată un sondaj al Institutului Wiesel.