Cum o chema pe Ecaterina Teodoroiu, de fapt? A fost supranumită „Eroina de la Jiu” și o „Ioana Ioana d’Arc a românilor”. A căzut eroic pe câmpul de luptă, la doar 23 de ani și a devenit un adevărat simbol național. Partea ciudată este că numele cu care a intrat în legendă nu era cel avut la naștere.
Cum o chema pe Ecaterina Teodoroiu, de fapt? Cine i-a schimbat numele „eroinei de la Jiu”?
Ecaterina Teodoroiu a avut o posteritate agitată, deși a fost considerată o eroină a Primului Război Mondial și-o adevărată „Ioana d’Arc a românilor.
Imaginea sa ne-a rămas, probabil, cel mai bine întipărită în memorie datorită filmului cer i-a purtat numele, din 1978, unde regretata Stela Furcovici a reușit o intepretare memorabilă.
Partea interesantă este că numele „eroinei de la Jiu”, așa cum a fost supranumită ulterior, era, la naștere, cu totul altul: Cătălina Vasile Toderoiu
De altfel, chiar și în producția cinematografică, toate celelalte personaje -cel puțin cele apropiate și nu în ocazii oficiale - o strigă „Cătălina”.
Cum a ajuns, atunci, la a deveni Ecaterina Teodoroiu?
Citește și: 129 de ani de la nașterea Ecaterinei Teodoriu, eroina care și-a dat viața pentru apărarea țării
S-a născut pe 15 ianuarie 1894 (unele surse spun că pe 14), la Vădeni, astăzi cartier al municipiului Târgu-Jiu, într-o familie cu adânci rădăcini în agricultură, Elena şi Vasile Toderoiu, care au avut opt copii.
În total, au fost cinci băieţi – Nicolae, Eftimie, Andrei, Ion, Vasile – şi trei fete – Ecaterina, Elisabeta şi Sabina, conform radioromaniacultural.ro.
Clasele primare le-a urmat la Vădeni, apoi la Târgu Jiu. Aici se va produce și schimbarea de nume. Și asta, pentru că învățătoarea sa de la școala româno-germană din Târgu-Jiu a înscris-o în catalog sub numele de Ecaterina Teodoroiu, potrivit culturaladuba.ro.
A crescut în casa natală alături de cei cinci frați și cele două surori până în anii liceului, când a plecat la București cu gândul de a deveni profesoară.
În aceeași perioadă, a urmat cursurile unei școli de infirmiere și s-a înscris, în 1913, în asociația cercetașilor români Cohorta ”Pastorul Bucur” din București.
A evadat de sub nasul nemților
În 1914 s-a întors la Târgu-Jiu, unde și-a continuat activitatea de cercetașă în Cohorta “Domnul Tudor”, potrivit informațiilor de pe site-ul Casei Memoriale ”Ecaterina Teodoroiu”.
După declanșarea Primului Război Mondial, la decretarea mobilizării în august 1916, îngrijește răniţii în Târgu Jiu.
După ce îl vizitează pe unul dintre frații ei, Nicolae, de mai multe ori pe linia frontului, se decide să participe activ la luptele armatei române împotriva invadatorilor germani.
Cătălina Toderoiu, devenită Ecaterina Teodoroiu, îl convinge chiar și pe generalul Ion Dragalina să îi permită prezența pe câmpul de luptă.
Ecaterina Teodoroiu e prima femeie care a apărut pe o bancnotă românească - Foto: BNR
„Nu o mulțumește această sarcină, este ținută departe de front, printre infirmiere. Totuși, se strecoară, ajunge în ambulanță, unde o întâlnește generalul Dragalina și o întreabă „Copilă, tu ce faci aici? Cine ești?” și ea îi spune „Să trăiți, sunt Cătălina Toderoiu și nu pot sta departe când țara mea este îngenuncheată”.
Generalul Dragalina îi spune „Copilă, ești o eroină” și îi dă voie să fie printre soldați, pe front, să poarte haina militară”, a povestit Dr. Luminița Dumănescu, cercetător în cadrul Centrului de Studiere a Populației din cadrul Universității Babeș-Bolyai, pentru RFI.
Astfel, tânăra de 22 de ani ajunge să se remarce în bătălia de la Podul Jiului din 14 octombrie 1916, unde a luptat alături de populaţia civilă, cercetaşi şi o companie de miliţieni:
„Patru copii cercetaşi elevi ai gimnaziului local luau parte inimoasă la luptă. Femei curajoase îngrijeau pe răniţi chiar lângă linia de luptă şi cărau muniţii luptătorilor.
Printre ele se distingea prin curajul şi înflăcărarea ei o tânără infirmieră, Ecaterina Teodoroiu, care mai târziu va câştiga, prin moartea ei eroică, dreptul de a rămâne în istorie cu numele de „eroina de la Jiu””, scrie Constantin Kiriţescu în „Istoria războiului pentru întregirea României 1916-1918”, potrivit culturaladuba.ro.
Citește și: Recunoașteți personajul? „Gloabă”, marele actor fără facultate care putea fi Mihai Viteazul
Este luată prizonieră de nemți, la 18 octombrie 1916, dar evadează după ce-l împușcă pe paznicul său și fuge printre focurile de armă inamice.
Episodul este descris chiar de Ecaterina Teodoroiu în scrisoarea care îi este atribuită.
„Pe ziua de 18 octombrie, în urma unei surprinderi din partea inamicului şi a unei scurte lupte, am fost luată prizonieră. Puţin după aceea fiind escortată de o santinelă germană, am scos neobservată de nimeni un revolver din sân şi am împuşcat santinela şi fiind noapte, am fugit.
Cu mine au mai fugit şi alţii de-ai noştri. În timpul fugii, însă, inamicul a tras focuri şi două gloanţe m-au nimerit, rănindu-mă uşor în piciorul drept.
Nouă zile mai pe urmă spărturi de obuz m-au rănit în coapsă. Am fost dusă la spital în Craiova, apoi evacuată la Bucureşti şi, în sfârşit, la Iaşi”, scria ea.
În perioada petrecută în spitalul din Iași, Ecaterina l-a întâlnit pe tânărul ofiţer Gheorghe Mănoiu, care îi devine logodnic.
Regina Maria a avansat-o la gradul de sublocotenent
Tot aici este vizitată de Regina Maria care a recompensat-o cu 400 lei lunar și-i acordă, totodată, gradul de sublocotenent onorific, pentru a-i conferi autoritate în faţa trupei.
Pentru meritele sale, Comandamentul Marii Legiuni a Cercetaşilor i-a decernat Ecaterinei Medalia „Virtutea Cercetăşească” de aur.
La 16 martie 1917, la propunerea ministrului secretar de stat la Departamentul de Război a fost distinsă cu Medalia „Virtutea Militară” de război clasa a II-a pentru „vitejia şi devotamentul ce a arătat pe câmpul de luptă.
A revenit pe front în vara anului 1917, când, la 20 august, Regimentul 43/59 Infanterie din care făcea parte ocupa poziţiile în tranşeele de pe Dealul Secului în zona localităţii Muncelu.
În seara de 22 august, în cursul unui atac declanşat de Regimentul 40 Rezervă german şi respins de trupele române, Ecaterina Teodoroiu moare eroic, fiind împuşcată în inimă, în timp ce se afla în fruntea plutonului pe care îl comanda ca sublocotenent.
”În timpul ciocnirii de ieri, noaptea, pe Dealul Secului, a căzut în fruntea plutonului său lovită în inima ei generoasă de două gloanțe de mitralieră voluntara Ecaterina Teodoroiu din Compania a 7-a.
Pildă rară a unui cald entuziasm, unit cu cea mai stăruitoare energie, aceea pe care unii au numit-o cu drept cuvânt „Eroina de la Jiu” și-a dat jertfa supremă, lipsită de orice trufie, de orice deșartă ambiție, numai din dragostea de a apăra pământul Țării acesteia cotropită de dușmani”, se consemna în Ordinul de zi nr. 1 al Regimentului Lupeni, comandat de colonelul Constantin Pomponiu, la 23 august 1917, a doua zi după moartea eroinei.
Ecaterina Teodoroiu a fost înmormântată în comuna Fitioneşti din judeţul Putna, iar după încheierea războiului, a devenit o eroină a României Mari.
În iunie 1921, rămăşiţele sale pământeşti au fost mutate la Târgu Jiu într-un mausoleu din centrul oraşului realizat de artista Milița Pătrașcu, o ucenică a lui Brâncuși.
După instaturarea regimului comunist, gloria postumă a Ecaterinei Teodoroiu a pălit, vreme de aproape două decenii.
Motivele erau tipice acelor vremuri: asocierea ei intenţionată cu regimul monarhic ori cu clasa burgheziei, din care ar fi urmat să facă parte, dacă trăia, în virtutea studiilor sale.
Citește și: Drama actriței care a jucat-o pe Ecaterina Teodoroiu. Moare într-un accident bizar. Avea 46 de ani
După 1960, pe fondul „virării” către naționalism a liderilor comuniști, mai ales a lui Nicolae Ceaușescu, după preluarea puterii, după moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, în martie 1965, imaginea de eroină naţională a Ecaterinei Teodoroiu a revenit în prim-plan, fiind utilizată intensiv de către propaganda regimului.
În acest context, în 1978 apare și filmul „Ecaterina Teodoroiu”, în care Stela Furcovici, o simplă figurantă la Teatrul din Turda, până atunci, atinge statutul de mare actriță odată cu intepretarea impecabilă a rolului „eroinei de la Jiu”.
Începând cu anul 1938, casa familiei Teodoroiu, construită în 1884, a fost amenajată drept Casa memorială „Ecaterina Teodoroiu”.
În decembrie 2021, Ecaterina Teodoroiu a devenit prima femeie care apare pe o banconotă românească, imaginea sa fiind imprimată pe hârtia de 20 de lei.
