De unde vine denumirea de Moldova? Ce spune legenda, care e realitatea?

DE Eduard Niculescu | Actualizat: 17.01.2024 - 11:50
De unde vine denumirea de Moldova - Foto: Facebook/Locuri frumoase - cu rol ilustrativ
dragos voda

De unde vine denumirea de Moldova? Aproape orice moldovean știe legenda întemeierii acestei provincii române. Dar, dincolo de ea, se află o realitate istorică și lingvistică ceva mai complicată.

SHARE

De unde vine denumirea de Moldova? Mulți dintre noi am aflat încă din școală despre legenda întemeierii acestei provincii române. Dar, dincolo de povestea frumoasă, originea numelui Țării Moldovei este ceva mai complicată.

De unde vine denumirea de Moldova? Ce spune legenda, care e realitatea?

Legenda întemeierii Moldovei este legată și de originea numelui său. Astfel, pentru cei care se numesc cu mândrie moldoveni, totul începe odată cu soirea în zonă a voievodului Maramureșului, Dragoș.

Acesta ar fi fost trimis pe acel teritoriu de către regele ungar Vladislav al IV-lea zis Cumanul (1272-1290), pentru a face ordine peste munți, într-o zonă controlată de tătari.

O bună parte din Europa răsăriteană își revenea treptat după teribila invazie mongolă din prima jumătate a secolului al XII-lea, de sub conducerea generalului Sugutai.

Citește și: De unde vin denumirile Transilvania și Ardeal? Ce înseamnă? De ce două nume pentru aceeași regiune?

Istoricul Pavel Parasca susţine că bătălia cu tătarii şi întemeierea Moldovei a avut loc în 1285, potrivit noi.md.

Atunci tătarii au fost împinşi peste Nistru, spre nordul Mării Negre şi a regiunii Crimeea. Pentru a-i ţine departe de Moldova şi de Transilvania, regele ungar l-a pus pe Dragoş la conducerea noii „mărci” numite Moldova, care avea reşedinţa la Baia.

Venirea în Moldova a lui Dragoş, rămas în istorie sub numele de „descălecare”.

În schimb, în „Cronica Anonimă a Moldovei” este spusă o poveste mult mai romanțată. Dragoş apare ca un voievod care a ieşit la vânătoare şi a urmărit un zimbru din Maramureş pînă în Moldova. A fost impresionat de frumuseșea regiunii şi a populat-o cu oameni de-ai săi. 

Fapt important: în cursul aceleiaşi partide de vînătoare, căţeaua voievodului, pe numele său Molda, s-a înecat în râul care traversează regiunea, motiv pentru care Dragoş a botezat apa Moldova. Ulterior, toată zona a preluat acst nume.

În unele copii ale cronicii lui Grigore Ureche, precum și la Miron Costin, se spune că Dragoș a ieșit cu oamenii săi din Maramureș și a descălecat în Moldova „în zilele lui Laslău craiul unguresc, care cu ajutorul românilor i-a scos pe tătari din Moldova, gonindu-i peste Nistru”.

Dragoș a avut doi fii: Sas și Gyula de Giulești. Se consideră că a murit în 1354, în vârstă de peste 70 de ani, fiind înmormântat la Volovăț, după cum este menționat în letopisețul lui Nicolae Costin.

La conducerea Moldovei i-a urmat Sas, care a domnit până în 1373, în vreme de Gyula i-a preluat locul de voievod al Maramureșului, încă după stabilirea acestuia în noua țară moldavă.

Dragoș Vodă „Descălecătorul”, cel căruia i se atribuie întemeierea Moldovei și numele provinciei, de la cățeaua sa, Molda - Foto: colaj desprelume.ro

În privința numelui Țării Moldovei, există și alte opinii, cele ale istoricilor și filologilor.

 Astfel, istoricii Constantin C. Giurescu şi Dinu C. Giurescu sunt de părere că numele de Moldova vine de la molid.

O altă teorie arată că numele Moldova ar deriva de la cuvintele din limba dacică „molta” („mult” în latină) şi „dava” („cetate” sau „apă”), de la care ar veni numele neatestat de Muldava.

De-aici ar fi rezultat și denumirile localităților „Moldova Veche” și „Moldova Nouă” de la Dunăre.

Citește și: Unde a dispărut coroana lui Ștefan cel Mare? Doar o replică se află la Putna, la mormântul acestuia

Dar este vorba de o teorie greu de dovedit, atâta vreme cât limba dacilor, ca atare, nu este cunoscută.

Pe de altă parte, Bogdan Petriceicu Haşdeu, la fel ca majoritatea filologilor şi istoricilor, susţine că denumirile râului şi principatului provin din termenul de origine germanică „mulde” (adică „scobitură”, „carieră” sau „culoar de scurgere”). 

O minoritate a istoricilor afirmă că denumirea ar fi fost dată de bastarni, un popor germanic, originar din centrul Europei.

Încă de la sfârșitul secolului II î.Hr., bastarnii s-au strămutat pe teritoriul de azi al Moldovei (România) și al Republicii Moldova, până la Dunăre și Marea Neagră. 

De altfel, Munții Moldovei erau cunoscuți geografilor antici sub numele Alpes Bastarnici, potrivit Wikipedia.

Citește și: Care a fost bătălia pierdută de Ștefan cel Mare ce a salvat Moldova? Lupta: 1 moldovean la 10 turci

Dar „mulde” nu apare în documente decât în secolul al XIV-lea, odată cu sosirea în zonă a meşterilor mineri saşi şi cu apariţia cetăţii Baia, prima capitală a voievodului Dragoş. 

Numele cetății înseamnă în limba română acelaşi lucru ca şi „mulde” din germana veche. Totuși, indiferent de originea numelui Moldovei, moldovenii sunt, cu toții, parte a poporului român, indiferent de vitregiile vicolite peste ei de-a lungul istoriei.

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii 0

Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2024 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te