Descoperirea, senzaţională din punct de vedere istoric, a fost exploatată doar din punct de vedere ştiinţific. Ruinele spectaculoase au fost acoperite cu pământ, iar terenul a revenit la starea iniţială.
Misterul celei mai vechi biserici creștine din Transilvania. De ce ruinele au fost acoperite la loc
Ruinele au fost găsite în timpul lucrărilor de modernizare şi restaurare din interiorul Cetăţii, pe un teren din apropierea Catedralei şi Arhiepiscopiei Romano-Catolice. Multe voci au spus atunci că restaurarea ”in-situ” a ruinelor vechi de aproape 1000 de ani ar fi reprezentat o soluţie mult mai avantajoasă pentru Alba Iulia, dar, în final, acest lucru nu s-a mai întâmplat.
Zidul bisericii (absida) a fost descoperit întâmplător în luna aprilie 2011, când s-au efectuat săpături pentru înlocuirea conductei de apă potabilă. Săpăturile au fost reluate ulterior şi au scos la iveală ruinele bisericii, de tradiţie bizantină.
Cercetările au fost realizate de o echipă de specilaişti coordonată de arheologul expert dr. Daniela Marcu Istrate.
”Săpăturile din anul 2011 de la Alba Iulia au scos la iveală ruina unei biserici cu plan în cruce înscrisă, de tradiţie bizantină, care a funcţionat în intervalul dintre mijlocul sec. X şi mijlocul sec. XI.
Citește și: Enigma cărămizii pe care e scrijelit un extraterestru: Descoperită în structura mănăstirii Tutana
Această datare destul de exactă, foarte rară în arheologie, se datorează unui context arheologic cu numeroşi indicatori, dar totodată îşi găseşte locul în evoluţia istorică a sitului, în particular, şi în evoluţia istorică a sudului Transilvaniei, în general.
Fără îndoială, ne aflăm în faţa celei mai vechi biserici de influenţă bizantină de la nordul Dunării, şi chiar raportat la teritoriul propriu-zis imperial aceasta este una dintre foarte puţinele biserici datate din context în sec. X.
Din acest motiv poate fi un reper important nu doar în cercetarea istoriei Transilvaniei şi a Ungariei, ci şi în studierea influenţelor arhitecturii bizantine.
Descoperirea de la Alba Iulia din anul 2011 confirmă importanţa acestei localităţi (probabil nucleu al unei formaţiuni politice locale), nu doar pentru autohtoni, ci şi pentru marile puteri care îşi disputau în epocă controlul regiunii:
Ţaratul bulgar (aşezare şi necropolă din secolele IX-X), Imperiul bizantin (construirea bisericii, misiunea de creştinare şi de instituţionalizare) şi statul ma-ghiar al regelui Ştefan (cucerirea centrului de putere, transferarea aici a sediului Episcopiei de rit roman a Transilvaniei) Controlul politic, militar şi religios asupra Albei Iulia trebuie să fi asigurat dominarea unui teritoriu important pe Valea Mureşului. (...)
Proporţiile monumentale ale clădirii ne permit să credem că era destinată unei comunităţi creştine importante din punct de vedere numeric, în care trebuie să vedem populaţia locală creştină, dar şi o populaţie maghiară aflată în diferite etape pe traseul dobândirii credinţei în Hristos.(...)
Cu adevărat importantă este certitudinea, dată de această descoperire, că Biserica bizantină era prezentă în secolele X-XI pe teritoriul Transilvaniei, încer-când să menţină în sfera sa de influenţă o regiune vizată de cuceritorii maghiari”, susţine arheologul Daniela Marcu Istrate în lucrarea ”Biserica din secolele X-XI, de influenţă bizantină, de la Alba Iulia”.
S-au descoperit sute de morminte
Dimensiunile bisericii sunt 20,7 m pe axa est-vest, respectiv 12 m pe axa nord-sud, grosimea medie a zidurilor fiind de 1,2 m.
Nava bisericii este un pătrat cu latura de 12 metri, iar în zona centrală se află fundaţiile a patru stâlpi care susţineau o cupolă. Biserica a avut o „viaţă“ de maxim 100 de ani, fiind demolată în jurul anului 1050.
Citește și: Misterul „tălpii de OZN” dintr-un muzeu din România. Ar avea 80.000 ani vechime. Ce reprezintă ?
Ruinele sunt suprapuse de cimitirul dezvoltat în jurul primei catedrale romano-catolice, care a debutat la mijlocul secolului XI. Au fost cercetate aproximativ 400 de morminte, din care circa 200 se află în conexiune directă cu ruinele, potrivit alba24.ro.
Cercetătorii au găsit peste 100 de monezi, majoritatea din secolul XIV. Cea mai veche datează de la sfârşitul secolului XI. Inventarul descoperirilor mai cuprinde obiecte ceramice, cercei, piese din bronz şi argint. Cercetarea a fost finanţată de Arhiepiscopia Romano-Catolică.
Biserica, declarată monument istoric
Ruinele celei mai vechi biserici de rit răsăritean din Transilvania au fost declarate, în mod oficial, monument istoric. Ordinul care atestă includerea ruinelor pe lista monumentelor istorice a fost publicat în Monitorul Oficial.
”Se clasează ca monument istoric Biserica de secol X-XI, de influenţă bizantină, imobil situat în cetatea Vauban, pe platoul din faţa catedralei Sf. Mihail, municipiul Alba Iulia, judeţul Alba, în categoria m - monument, I - arheologie, grupa A, cu codul în Lista monumentelor istorice LMI AB-I-m-A-21174”, se precizează în ordinul ministrului Culturii emis în 23 decembrie 2009 şi publicat în Monitorul Oficial, în 26 mai 2020.
Citește și: Misterul satului din România unde Soarele răsare de două ori. Aici razele solare sunt „blocate”
Demersul a fost realizat la solicitarea asociaţiei Fundaţia “Alba Iulia 1918 pentru Unitatea şi Integritatea României” din Alba Iulia, ai cărei reprezentanţi au adresat o solicitare oficială Ministerului Culturii, potrivit adevărul.ro.
