Singura româncă ajunsă sultană a Imperiului Otoman. A fost soția nepotului lui Suleyman Magnificul

În istoria noastră există o româncă ce a ajuns sultană a Imperiului Otoman, fiind la un pas să devină chiar Valide Sultan, adică Sultană-Mamă, dacă soarta nu i-ar fi fost potrivnică. Prin părinții săi, era strănepoata lui Vlad Dracul, fiu al lui Mircea cel Bătrân, dar și a lui Ștefan cel Mare.

Singura româncă ajunsă sultană a Imperiului Otoman a fost strănepoata lui Ștefan cel Mare

Urme ale numelui Dobra sunt greu de găsit prin cărțile de istorie. În schimb, dacă cercetăm un alt nume, Nazperver Sultan, aflăm mult mai multe amănunte, deși vorbim de una și aceeași persoană.

A fost a treia soție a sultanului Murad al III-lea, urmașul lui Selim al II-lea, fiul lui Suleyman Magnificul și al faimoasei Hurrem., căruia i-a dăruit și trei prinți.

Selim a devenit padișah în 1566, la moartea tatlui său, Suleyman Magnificul cu numele de Selim al II-lea.

Citește și: Cine a fost domnitorul care a făcut ravagii în haremul sultanului? Purta un cercel în ureche

Intrat în istorie cu porecla de „Bețivul”, din cauza pasiunii sale pentru vin, a avut șansa de a o avea alături pe ambițioasa sultană Nurbanu.

Ea a fost cea care, de fapt, a condus treburile Imperiului Otoman pe durata domniei viciosului său soț, alături de Marele Vizir, Sokollu Mehmet Paşa.

Aceea este și perioada în care la curtea otomană va ajunge o prințesă valahă, fiica domnitorului Țării Românești, Mircea Ciobanul, scoborâtor din osul lui Mircea cel Bătrân, și a soției acestuia, renumita Doamnă Chiajna, fiica lui Petru Rareș și nepoata marelui Ștefan al Moldovei.

Cum soțul său, care a domnit în trei rânduri, a murit în 1559, a rămas pe umerii aprigei Doamne Chiajna viitorul copiilor săi.

Iar printre aceștia se afla și Dobra, o fiică născută pe la 1556, care inițial a fost la un pas să devină Doamnă a Moldovei, potrivit ambițiilor impetuoasei și temutei sale mame.

Murad al III-lea, sultan al Imperiului Otoman, a avut patru copii cu prințesa din Țara Românească - Foto: arhiva

Astfel, căsătoria cu Despot Vodă al Moldovei fusese deja aranjată, în 1562, pentru data de 15 august a acelui an, conform historia.ro.

Ulterior, însă, nunta, anunțată deja „cu surle și trâmbițe” în toate cele patru zări, a fost amânată, apoi anulată.

Motivul a fost acela că Doamna Chiajna a aflat prin informatorii săi că, de fapt, Despot Vodă pusese gând rău Munteniei, intenționând să-l pună pe tronul acesteia pe fratele său adoptiv, un anume Dumitru.

Singura sultană română a construit o moschee în Istanbul, ce-i poartă numele

Firește că acest lucru era inacceptabil pentru Chiajna,care veghea la domnia fiului său încă minor, Petru cel Tănăr, care i-a urmat tatălui său pe tron, în 1559, la doar 13 ani.

Ca răzbunarea să fie completă, Despot Vodă a fost asasinat în anul următor, 1563, de un grup de boieri care l-au readus pe tron pe Alexandru Lăpușneanu, cel care-l ridicase prima oară în domnia Țării Românești chiar pe Mircea Ciobanul.

Dar să revenim la nemăritata Dobra, care avea puțin peste 20 de ani, era, se pare, foarte frumoasă și, mai ales, ambițioasă ca mama ei.

După ce refuză o cerere în căsătorie a ambasadorului Franței la Poarta Otomană, planurile celor două femei țintesc spre însăși „inima” puterii Imperiului.

Mai precis spre fiul cel mare al sultanului Selim al II-lea și al sultanei Nurbanu, prințul moștenitor Murad.

Citește și: Ce domnitor al Moldovei a fost călugărit fără voia sa? I s-a spus „ucigașul de boieri”

Nici acum nu se știe exact cum a reușit Doamna Chiajna să se apropie de temuta sultană Nurbanu pentru a o introduce pe Dobra în haremul prințului, dar cert este că acest lucru s-a întâmplat.

Ea a trecut printr-o perioadă de acomodare și învățare a regulilor și cutumelor otomane, iar primul lucru  fost convertirea la islam. Astfel, Dobra a primit numele musulman cu care va intra și în istorie, de Nazperver.

E clar că întâlnirea cu Murad a fost una reușită câtă vreme, în 1572, ea aduce pe lume primul copil, o fiică, Fetihye Sultan.

După moartea sultanului Selim al II-lea, în 1574, Murad al III-lea ocuoă tronul otoman și își aduce în capitală, în Constantinopol, toate concubinele sale.

Printre ele și noua sa favorită, Haseki Nazperver Sultan, „haseki” fiind termenul prin care erau desemnate consoartele preferate ale padișahului.

La curtea otomană, Nazperver reușește să aibă o relație destul de bună cu soacra sa, Valide Nurbanu Sultan, noua sultană-mamă, care a continuat, până la un punct, să fie conducătoarea de facto a Imperiului Otoman.

Nurbanu o sfătuiește pe Nazperver să continue în a-i atrage interesul lui Murad al III-lea, pentru a o înjosi pe prima lui șotie, Safiye Sultan - de origine venețiană - care era într-un război deschis cu soacra sa, Nurbanu.

Safiye Sultan, marea rivală a Dobrei, mama sultanului Mehmed al III-lea - Foto: arhiva

Iar lucrurile merg excelent o bună perioadă. Astfel, până în 1585, Nazperver reușește să-i ofere sultanului, pe lângă prima fată, și trei fii posibili moștenitori la tron: prințul Yusuf (1577-1595), prințul Murad (1579-1588) și prințul Abdurrahman (1585-1595).

În anul 1586, Nazperver chiar dă ordin pentru construirea unei moschei în Istanbul care îi poartă și astăzi numele și pentru care a investit o sumă substanțială din propria avere acumulată de-a lungul vieții la palat.

De altfel, în lista oficială a consoartelor sultanilor, numele Dobrei este trecut la loc de cinste ca Nazperver Hatun, potrivit en.wikipedia-on-ipfs.org, unde „Hatun” este echivalentul titlului de „Lady” folosit de aristocrația britanică.

Dar lucrurile aveau să se schimbe dramatic, în 1595, după moartea lui Murad al III-lea. Pe tron ajunge primul născut al acestuia, Mehmed al III-lea, nimeni altul decât fiul rivalei lui Nazperver, Safiye Sultan.

Iar Mehmed, având-o alături pe mama sa, n-a stat prea mult pe gânduri în tranșarea clară a problemei succesiunii la tron. Din cei 19 frați și surori pe care i-a avut, a omorât jumătate, adică toată partea bărbătească.

Printre aceștia s-au numărat, firește, și doi dintre băieții lui Nazperver Sultan, prințul Yusuf, care avea 18 ani și prințul Abdurrahman, 10 ani. Al treilea fiu, prințul Murad, murise mai devreme, în 1588, la doar 9 ani.

Citește și: Cine a fost marea iubire a lui Vlad Țepeș? A vrut să incendieze Brașovul pentru ea

Nazperver a încercat, de altfel, să evadeze, împreună cu copiii, din Palatul Topkapî, cu ajutorul slugilor care erau în slujba sa, dar a fost prinsă și adusă la înapoi la palat.

După execuția băieților săi, ea și fiica sunt trimise la Vechiul Serai. Acolo, după multe ore de plânsete și cu o durere imensă în suflet, Nazperver Sultan intră într-un șoc care îi provoacă moartea.

Așa s-a încheiat povestea Dobrei, la nici 40 de ani, nepoata lui Ștefan cel Mare ajunsă soția unui sultan și care, cu ceva mai multă șansă, putea deveni Valide Sultan (Sultană-mamă) dacă unul dintre cei trei fii ar fi ajuns pe tronul padișahilor Imperiului Otoman.