Sunt afirmații care n-au nicio legătură cu realitatea. Pentru că ele eludează celelalte aspecte ale regimului de dinainte de ’89: penuria, interdicțiile, cenzura, propaganda, represiunea, cultul personalității, limba de lemn, întunericul, foamea, frica și frigul.
Newsweek România a analizat una dintre cele mai controversate teme din spațiul public, o temă care provoacă, pe de o parte, dorința unora de a se întoarce la un trecut negru pentru istoria țării, iar pe de altă parte, critici aspre ale celor care își leagă viața și speranțele doar de o Românie îndreptată cu fața spre Vest.
Veți regăsi în analiza noastră explicațiile unora dintre cei mai cunoscuți istorici, antropologi, psihologi, politologi, care au au explicat de unde apare, în cazul unor români, această nostalgie după comunism, dar și cum ne ne mai putem vindeca de această boală care ne ține legați de un trecut sumbru.
Daniel David, profesor în cadrul Universității „Babeș Bolyai”, din Cluj, și autorul cărții „Psihologia poporului român”, este de părere că generațiile care au fost cel mai mult influențate de valorile comuniste sunt „baby boomers“, românii născuți în perioada 1946-1964, și „generația X“, cei născuți între 1965 și 1980 - dar doar aceia care și-au finalizat studiile și au intrat în câmpul muncii în perioada comunistă.
Antropologul Vintilă Mihăilescu a alcătuit o listă „improvizată și incompletă“ a ceea ce ar putea regreta oamenii „de acum“ referitor la perioada comunistă „de atunci“. Printre aceste regrete se numără: „în primul rând și cel mai important, siguranța zilei de mâine: la nivelul de bază, atunci cei mai mulți nu trebuiau să-și facă nicio grijă, acum sunt tot mai îngrijorați – îngrijorați în legătură cu locul de muncă, îngrijorați de posibilitatea de a-și cumpăra o casă, îngrijorați de plata întreținerii etc”.
Istoricul Mădălin Hodor demontează cele mari mituri legate de comunism și explică de ce acest regim a fost, de la un capăt la altul, un regim criminal.
Politologul Vladimir Tismăneanu, cel care a fost, în 2006, președintele Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, face o evaluare a Raportului Final, la mai bine de un deceniu de la condamnarea oficială a comunismului, în Parlament, de către fostul președintele Traian Băsescu.
Veți citi, în analiza Newsweek România, și poveștile unor nostalgici ai comunismului, precum și mărturii inedite, care îți dau fiori, ai unora dintre cei mai cunoscuți intelectuali români, despre acele vremuri. Îi veți regăsi, în acest tablou al celor care vor ca România să nu își uite trecutul, dar nu se mai întoarcă la el, retrăindu-l, pe Radu Paraschivescu, Ioana Nicolaie, Radu Vancu, Ioan Stanomir, Alexandru Călinescu, Daniela Rațiu, Cristian Preda, Melania Cincea.
Citește dosarul integral „Rătăciți în Epoca de Aur”
De ce mai tânjesc românii după comunism
Comunismul, în România: o închisoare de 23 de milioane de oameni
Vladimir Tismăneanu, despre cum a condamnat România comunismul: „Regândind Raportul Final“
Condamnarea comunismului. O filă de istorie pătată de Vadim
Mitul „binelui“ din comunism: cum erau acoperiți securiștii criminali
Comunistul Ignatencu, rătăcit în Epoca de Aur: „Cuceream cosmosul, că n-aveam ce face cu banii”
Apel la memorie. Muzeele comunismului, amenajate de societatea civilă
Radu Paraschivescu: Cele trei situații în care a fost bine în comunism
Ioana Nicolae: Cine v-a șters memoria?
Radu Vancu: Regretând comunismul, regretăm o iluzie a liniștii
Ioan Stanomir: Buldozerul şi progresul
Daniela Rațiu: Era mai bine pe vremea lui Ceaușescu?
Alexandru Călinescu: Cerșetorii regimului comunist
Cristi Preda: Amintiri din epoca de plumb
Melania Cincea: Mizerabila anormalitate, percepută drept normalitate