Radu Vancu: Regretând comunismul, regretăm o iluzie a liniștii
Strict factual, e o iluzie că înainte era mai bine: în anii ‘80, PIB-ul României era de patru ori mai mic decât cel de azi.
Cifrele de producție ale industriei și agriculturii, așa umflate cum erau, tot erau de câteva ori mai mici decât cele de azi. (Da, chiar și la agricultură.)
Salariile, într-adevăr, veneau regulat, șomajul aparent nu exista (fiindcă toată lumea era angajată, chiar și în locuri în care nu era nevoie de forță de muncă - de aici productivitatea scăzută), dar țara era închisă, libera circulație a persoanelor și a mărfurilor era un vis interzis pentru România - care semăna cu o închisoare sărăcăcioasă și aparent liniștită.
Doar aparent - fiindcă, de fapt, și infracționalitatea era de câteva ori mai mare decât azi (există statisticile oficiale ale Poliției care arată asta). Regretând comunismul, regretăm de fapt o iluzie a liniștii - pe care am ajuns să o credem.
Dar era o iluzie sărăcăcioasă și umilitoare. Și, chiar presupunând că, de fapt, comunismul nu ar fi fost dezastrul economic care l-a făcut să implodeze - tot nu putem trece peste acea întrebare a lui Dostoievski: dacă un singur copil ar trebui să moară pentru ca paradisul să fie construit, ar fi permis să-l construiești?
Firește că nu. Încât, pentru orice om cu claritate morală, e limpede: chiar și dacă ar fi fost un succes economic, comunismul tot un dezastru moral ar rămâne. Însă, peste tot unde a existat, dezastrului moral al comunismului i s-a adăugat întotdeauna și cel economic. Așa au stat lucrurile. Încât, oricât de nuanțat am putea discuta istoria comunismului, un lucru e limpede: regretând comunismul, regretăm simultan două dezastre: unul economic și unul moral.
Radu Vancu este scriitor.
_____________________
Citește dosarul integral „Rătăciți în Epoca de Aur”
Rătăciți în Epoca de Aur: „Era mai bine pe vremea lui Ceaușescu“
De ce mai tânjesc românii după comunism
Comunismul, în România: o închisoare de 23 de milioane de oameni
Vladimir Tismăneanu, despre cum a condamnat România comunismul: „Regândind Raportul Final“
Condamnarea comunismului. O filă de istorie pătată de Vadim
Mitul „binelui“ din comunism: cum erau acoperiți securiștii criminali
Comunistul Ignatencu, rătăcit în Epoca de Aur: „Cuceream cosmosul, că n-aveam ce face cu banii”
Apel la memorie. Muzeele comunismului, amenajate de societatea civilă
Radu Paraschivescu: Cele trei situații în care a fost bine în comunism
Ioana Nicolae: Cine v-a șters memoria?
Ioan Stanomir: Buldozerul şi progresul
Daniela Rațiu: Era mai bine pe vremea lui Ceaușescu?
Alexandru Călinescu: Cerșetorii regimului comunist
Cristi Preda: Amintiri din epoca de plumb
Melania Cincea: Mizerabila anormalitate, percepută drept normalitate
