Fost inginer, Gheorghe Ursu a intrat în vizorul Securității după cutremurul din martie 1977, când Ceaușescu a dat un ordin criminal, conform căruia blocurile avariate puternic să nu fie consolidate din temelii, așa cum era necesar, ci doar să fie „cosmetizate“, punând, astfel, în pericol viața a mii de oameni.
Inginerul Gheorghe Ursu, specializat în calcule anti-seismice, s-a opus acestui ordin al dictatorului, refuzând să își pună semnătura pe documentele care simulau consolidarea blocurilor.
Pentru a atrage atenția asupra consecințelor tragice care ar fi avut loc, în cazul unui alt seism mai puternic, Ursu s-a adresat postului de radio Europa Liberă, scrisoarea lui fiind citită pe post în timpul mai multor emisiuni. În aceeași perioadă, disidentul a început să fie urmărit intens de Securitate.
Jurnalul confiscat de Securitate
Câțiva ani mai târziu, în 1981, o a doua scrisoare a lui Gheorghe Ursu, în care era criticat Nicolae Ceaușescu, este citită la Europa Liberă.
În 1984, disidentul este denunțat la Securitate, de către două colege de serviciu, că deține un jurnal în care își scria opiniile politice, anticomuniste.
___________
VIDEO INTERVIU Andrei Ursu: „Motivarea hotărârii instanței a fost scrisă la dictarea Securității“
___________
Conform documentelor din dosarul de umărire informativă (DUI) deschis pe numele lui Gheorghe Ursu, dosar botezat de securiști „Udrea“, cea care a avut inițiativa de a-l denuța a fost Pîrguța Croitoru, sursă a Securității și „cunoștință de familie“ cu Ion Dumitraciuc.
Acesta din urmă era securistul delegat la Institutul la care lucra inginerul Gheorghe Ursu.
De aici înainte, securiștii s-au mobilizat și mai mult, au urmat percheziții acasă la Ursu, audieri și declarații, presiuni asupra lui și a întregii sale familii.
Cum a refuzat să își denunțe prietenii și să spună, așa cum îi indicau securiștii, că scrisorile către Europa Liberă le-a trimis în schimbul unor bani primiți de la acest post sau de la „agenturile străine“, Gheorghe Ursu a fost arestat, în 21 septembrie 1985, fabricându-i-se un dosar penal în care era acuzat de tăinuire de valută, 16 dolari.
Banii i-ar fi fost găsiți acasă, în timpul perchezițiilor. Pe perioada arestului, disidentul politic Gheorghe Ursu a fost supus unor acte de tortură îngrozitoare, fiind bătut cu bestialitate.
Cei care l-au anchetat sunt doi foști ofițeri de Securitate, Marin Pârvulescu și Vasile Hodiș. În urma torturii, Gheorghe Ursu a murit, în 17 noiembrie 1985, în arestul Miliției Capitalei.
Moartea lui Gheorghe Ursu a fost, după Revoluție, unul dintre cele mai mediatizate cazuri de disidenți politici care și-au pierdut viața în urma violențelor la care au fost supuși din partea Securității.
Milițieni condamnați și, apoi, scăpați
Andrei Ursu (61 de ani), fiul lui Gheorghe Ursu, care a emigrat cu familia sa în SUA, la un an după moartea tatălui său, având sprijinul direct al autorităților americane, a purtat, în ultimii 30 de ani, o luptă continuă cu autoritățile române, pentru a se face dreptate în acest caz.
Mai multe dosare au fost deschise, după Revoluție, pentru anchetarea și condamnarea vinovaților de torturarea și uciderea disidentului politic Gheorghe Ursu.
În 10 octombrie 2003, foștii milițieni Tudor Stănică și Mihail Creangă, acesta din urmă fiind fostul șef al arestului Miliției Capitale, au fost condamnați la câte 20 de ani de închisoare pentru infracțiunea de instigare la omor calificat.
Instanța a decis, atunci, ca, în baza decretului Nr. 11/1988, fiecare dintre cei doi foști milițieni să execute efectiv doar câte 10 ani de închisoare.
Torționarul Tudor Stănică (81 de ani) a făcut, însă, doar un an de pușcărie, instanța hotărând anul trecut, pentru a 17-a oară, întreruperea pedepsei, din cauza unor motive medicale invocate de condamnat.
Marian Clită, unul dintre colegii de celulă ai lui Gheorghe Ursu, care, la ordinul Securității, l-a terorizat și bătut pe disident, după gratii, a fost condamnat și el, după Revoluție, la 20 de ani de închisoare.
___________
VIDEO INTERVIU Andrei Ursu: „Motivarea hotărârii instanței a fost scrisă la dictarea Securității“
___________
Acesta a efectuat doar nouă ani din pedeapsă, fiind eliberat condiționat. Până în prezent, niciun ofițer de Securitate nu a răspuns penal pentru torturarea și moartea lui Gheorghe Ursu.
O decizie controversată
Marin Pârvulescu și Vasile Hodiș, foștii ofițeri de Securitate care s-au ocupat de urmărirea, anchetarea și torturarea lui Gheorghe Ursu, sunt inculpați într-un dosar penal în care sunt acuzați de tratamente neomenoase, care au dus la moartea disidentului Gheorghe Ursu.
În octombrie anul trecut, Curtea de Apel București a decis, în primă înstanță, achitarea celor doi foști securiști.
În motivarea sa, judecătoarea Mihaela Niță a venit cu explicații extrem de controversate, susținând, între altele, că Gheorghe Ursu nu poate fi considerat disident politic: „În opinia Curții, nu se poate aprecia, în contextul celor arătate, că victima Ursu Gheorghe a fost un disident politic, acesta nefiind un opozant pe față al regimului comunist și al conducătorului Partidului Comunist.
Victima nu și-a manifestat public dezacordul față de politica și conducerea de stat și partid, astfel încât să devină din acest punct de vedere o persoană periculoasă pentru securitatea statului, datorită posibilității influențării opiniei politice și a instigării populației împotriva conducerii de stat și partid“.
Istoriul Mădălin Hodor a comentat, pentru Newsweek România, argumentele judecătoarei Mihaela Niță, criticând motivarea hotărârii judecătorești dată de aceasta.
„Să argumentezi că Gheorghe Ursu nu a fost disident și nu era atât de periculos, pentru că nu se știa de jurnal, este o eroare.
Păi nu trebuia să știe tot românul de acest jurnal, era suficient că știa Securitatea ce conține jurnalul lui Gheorghe Ursu.
___________
VIDEO INTERVIU Andrei Ursu: „Motivarea hotărârii instanței a fost scrisă la dictarea Securității“
___________
Dacă pentru Securitate era suficient de periculos încât să-l aresteze pe Gheorghe Ursu și să-i însceneze acuzația falsă de deținere ilegală de valută, eu cred că era suficient de periculos Gheorghe Ursu încât să se încadreze la disident politic“, a declarat Hodor.
Istoricul a mai precizat că „judecătoarea spune că Securitatea l-a anchetat pe Gheorghe Ursu și că Miliția îl tortura, îl bătea, pentru a obține de la el informații de natură politică, dar, pe de altă parte, tot judecătoarea spune că Gheorghe Ursu nu reprezenta niciun pericol politic, ceea ce este o fractură de logică, de context, istorică.
Este scandaloasă o astfel de motivare, iar mizele nu sunt legate doar de cazul Ursu, ci de absolut toate procesele care se desfășoară și care sunt pe rol în ceea ce privește abuzurile Securității“.
Dosarul uciderii lui Gheorghe Ursu, în care sunt judecați Marin Pârvulescu și Vasile Hodiș va ajunge la Înalta Curte de Casație și Justiție, care se va pronunța definitiv pe acest caz.
___________
VIDEO INTERVIU Andrei Ursu: „Motivarea hotărârii instanței a fost scrisă la dictarea Securității“
___________
Comentarii 0