Șocant: placa pe care scrie "Mișcarea Legionară", afișată public, nu încalcă legea, spun procurorii

DE Flavia Drăgan | Actualizat: 03.03.2021 - 00:26

Cazul casetei inscripționate cu „Mișcarea Legionară” pusă pe o clădire din Sectorul 1 a ajuns o dată la procurori, care au decis clasarea dosarului. Newsweek România vă prezintă traseul plângerii privind plăcuța din strada Iacob Negruzzi.

SHARE

Deputatul Silviu Vexler, din partea minorităților naționale și președinte al Federației Comunităților Evreiești din România, a atras atenția, pe contul său de Facebook, că pe o clădire de pe o stradă din Sectorul 1 al Capitalei stă, la vedere, o plăcuță cu „Mișcarea Legionară”, cu însemnele legionare. 

Deputatul a făcut sesizări către Ministerul de Interne și Ministerul Justiției. 

Poliția Capitalei a transmis, la solicitarea Newsweek România, că „referitor la aspectele sesizate pe pagina personală a unui deputat, facem precizarea că polițiști din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București - Secția 4 Poliție au fost delegați în vederea efectuării unor acte de urmărire penală într-un dosar penal înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, având ca obiect săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.4 alin.2 din OUG 31/2002.  Actele întocmite în cauză au fost înaintate Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1”.

Citește și: Dosarul „10 august” nu va fi redeschis, decizie definitivă a Tribunalului București

O plângere penală privind plăcuța de pe sediul Mișcării Legionare, condusă de Șerban Suru, a fost înregistrată în 2015.

După o epopee de cinci ani, în 20 octombrie 2020, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București anunța renunțarea la urmărirea penală și clasarea cauzei pentru Șerban Suru, pentru folosirea salutului fascist, pentru comemorarea lui C.Z. Codreanu la Tâncăbești și pentru amplasarea plăcuței cu „Mișcarea Legionară” pe o clădire din Sectorul 1.

În 2 februarie 2021, Judecătoria Sectorului 2 confirma definitiv decizia procurorilor privind renunțarea la urmărirea penală în cazul lui Șerban Suru. 

Newsweek România vă prezintă traseul plângerii penale privind plăcuța cu „Mișcarea Legionară” și detalii din Ordonanța de renunțare la urmărirea penală și de clasare a cauzei”, dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București. 

Citește și: Plăcuță cu Mișcarea Legionară, în văzul lumii pe o stradă din Capitală, deși legea interzice

Plângerea pe numele șefului Mișcării Legionare pentru plăcuța din Sectorul 1, o saga de șase ani

Institutul Elie Wiesel a depus o primă plângere penală în 2014 împotriva lui Șerban Suru, pentru folosirea de simboluri fasciste, când Suru a făcut salutul nazist îmbrăcat în uniforma legionară, în fața Institutului penru Studierea Holocaustului din București.

În 2016, plângerea penală a fost completată, după ce Suru a organizat la Tâncăbești o comemorare pentru Corneliu Zelea Codreanu și legionarii „nicadori” și „decemviri”. Dosarul penal a fost clasat de procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, Institutul Wiesel făcând recurs, care a fost admis.

În decembrie 2015, Institutul depune o plângere pentru tăblița de pe strada Iacob Negruzzi din Capitală, „respectiva stradă purtând inscripții si simboluri legionare. Tăblița de pe fațada casei are culoarea verde, simbolul legionar al Gărzii de Fier și inscripția „Mișcarea Legionară – Centru de documentare și Biblioteca Legionară. Din contextul amplasării și conținutului tăbliței, s-a apreciat că rezultă indicii rezonabile în sensul că respectiva casă ar găzdui o organizație cu caracter legionar”, scrie procurorul, amintind și că pe pagina web a organizației se află postată „o invitație adresată de Șerban Suru publicului larg de a participa la imobilul din strada Iacob Negruzzi și la troița de pe DN1, la liziera Pădurii Tâncăbești, pentru comemorarea eroilor și martirilor legionari asasinați în nopatea de 29-30 noiembrie 1938. Astfel, Suru Șerban ar fi organizat o slujbă religioasă de pomenire în memoria lui Corneliu Zelea Codreanu „și a celor 13 camarazi ai săi”.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 a început urmărirea penală cu privire la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3 alin. 1, art. 4 alin. 2 și art. 5 din OUG 31/2002.

Procurorul a dispus clasarea cauzei cu privire la infracțiunea prev. de art. 3 alin. 1 din OUG 31/2002, „deoarece nu există probe certe din care să rezulte intenția persoanelor care afirmă că fac parte din mișcarea sus-menționată de a se constitui, de a adera ori de a sprijini un grup deja format, cu scopul de a promova ideile, concepțiile sau doctrinele fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum ura și violența pe motive etnice, rasiale sau religioase”.

În ceea ce privește infracțiunea prevăzute de art. 4 alin. 2 din OUG 31/2002, s-a dispus clasarea, „deoarece nu există probe certe că persoanele care afirmă că fac parte din organizația denumită „Legiunea Arhanghelului Mihail”, „Garda de Fier” și „Mișcarea Legionară”, au utilizat în public simboluri fasciste, legionare, rasiste sau xenofove care promovează ideile, concepțiile sau docronele prevăzute la art. 2 alin. A din OUG 31/2002.

În ceea ce privește infracțiunea prevăzută de art. 5 din OUG 31/2002, s-a dispus clasarea „deoarece nu există probe certe că persoanele care afirmă că fac parte din organizația sus-menționată au promovat în public (așa cum este definit acest termen de art. 184Cod penal) cultul vreunei persoane vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și crime de război ori idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe” (cu referire la „comemorarea lui C.Z.Codreanu și a legionarilor, n.r.). 

Procurorul general al PÎCCJ a dispus infirmarea ca nelegală a ordonanței de clasare și redeschiderea și reluarea urmăririi penale, cerere care a fost confirmată de Judecătoria Sectorului 1.

Dosarul a fost înaintat Parchetului Curții de Apel București, unde a fost reunit cu un alt dosar în care era vizat Suru, pentru o altă „comemorare” la Tâncăbești și efectuarea salutului nazist.

Citește și: Institutul „Elie Wiesel”: Sorin Lavric (AUR), omagiu pentru Mișcarea Legionară la tribuna Senatului

În cele din urmă, dosarul a fost clasat din nou, în 2019, de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, procurorul apreciind că „semnificația dată de suspect și membrii asociației Mișcarea Legionară salutului cu mâna dreaptă întinsă spre cer nu are nimic comun cu ura și violența pe motive etnice, rasiale sau religioase, antisemitism, incitarea la xenofobie, recurgerea la violență pentru schimbarea ordinii constituționale sau a instituțiilor democratice, naționalismul extremist, fascismul”.

S-a mai considerat că „lipsa unor mesaje sau acțiuni care să instige la ură, violență ș.a.m.d., salutul efectuat de suspectat în fața instituțiilor publice, portul unei cămăși de culoare verde cu centura neagră și comemorarea lui C.Z. Codreanu nu sunt acțiuni de natură să promoveze ura, rasismul, antisemitismul sau xenofobia și nu au dat naștere la rândul lor la acțiuni violente, ci sunt manifestări ale libertății de exprimare și de opinie”. 

În soluția de clasare s-a mai reținut că „din probe rezultă doar existența unei grupări restrânse, cu înclinații și viziuni nostalgice, care s-a preocupat să nu întreprindă acțiuni de prozelitism și propagandă”. 

Procurorul mai citează și o opinie oferită de Academia Română, care spune că „întemeietorii Legiunii nu au elaborat o doctrină, accentul punându-se pe crearea elitei politice și educarea tineretului în spirit naționalist, existând o componentă religioasă puternică. Se arată că Mișcarea Legionară nu poate fi inclusă automat în curentul fascist”.

În concluzie, „s-a menționat în soluția de clasare că, în esență, nu există date care să ateste că manifestările reclamate au caracterul cerut de legea specială, că prezintă caracteristicile propagandei specifice urii de rasă, xenofobiei, fascismului sau nazismului sau de promovare în public  a unor astfel de idei, astfel că din perspectiva laturii subiective se constată că lipsește scopul prevăzut de legiuitor pentru existența infracțiunilor”.

Institutul „Elie Wiesel” a contestat clasarea și i s-a admis plângerea, fiind confirmată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Sectorului 2.

Citește și: De ce nu îi pedepsește România pe cei care neagă Holocaustul

Apărarea lui Suru: „Simbolurile fasciste, dacă sunt făcute pașnic, nu reprezintă faptă incriminată penal”

Șerban Suru (foto mai jos) s-a apărat spunând că „motivul pentru care a executat salutul în cauză este acela de a arăta că utilizarea unor simboluri, chiar dacă sunt considerate fasciste, atâta timp cât sunt făcute pașnic, cu scopuri pașnice, nu este o faptă incriminată penal”.

„Nu e de interes public” continuarea urmăririi penale

„Analizând actele și lucrările dosarului cauzei se constată că sunt incidente dispozițiile art. 318 Cod de procedură penală privind renunțarea la urmărirea penală față de suspectul Suru Șerban în ceea ce privește realizarea salutului fascist în uniformă legionară, la datele de 14.10.2013, 20.12.2013 și 30.11.2016 și renunțarea la urmărirea penală în cauză privind tăblița cu simbolul legionar de pe imobilul situat în strada Iacob Negruzzi și folosirea simbolurilor legionare, fasciste, cu prilejul evenimentelor din data de 28.11.2015 și din data de 30.11. 2017, cu privire la care s-a început urmărirea penală in rem. Pentru infracțiunile indicate, legea prevede pedeapsa închisorii de a 3 luni la 3 ani și nu este interes public în urmărirea faptelor”.

„Se remarcă impactul redus al activităților menționate, folosirea simbolurilor și executarea salutului nefiind realizate în contrxtul unor adunări mari de persoane (...)

Nu s-au înregistrat incidente de orice fel corelate cu faptele mai sus menționate, care să conducă la prejudicierea materială sau fizică a uneipersoane fizice, juridice sau a unei entități fără personașlitate juridică, astfel activitățile de utilizare a unor simboluriinterzise fiind lipsite de urmări concrete”, mai explică procurorul. 

Deși Institutul „Elie Wiesel” a contestat și această clasare, în 2 februarie 2021, Judecătoria Sectorului 2 a confirmat soluția dispusă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, scăpându-l pe Suru de dosarul penal.

„Admite cererea de confirmare formulata de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București. În baza art. 318 alin. 15 Cpp, confirma ordonanţa nr. 138/P/2017 din 20.10.2020 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București prin care s-a dispus: - renunţarea la urmărirea penala fata de suspectul Suru ?erban, …, CNP …, pentru săvârşirea infracţiunilor de utilizarea în public a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, prev. de art. 4 alin. 2 din OUG 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cp. - renunţarea la urmărirea penala în cauză, pentru săvârşirea infracţiunilor de utilizarea în public a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, prev. de art. 4 alin. 2 din OUG 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, fapte din datele de 28.11.2015 ?i 30.11.2017. În baza art. 275 alin. 3 Cpp, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Definitiva. Pronunţată în camera de consiliu, astăzi, 02.02.2021”, a anunțat instanța

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.