Cine a fost ministrul Educației care a creat 2.000 de școli? Primul român cu doctorat la Sorbona

 La ora actuală, ministrul Educației, Daniel David, încearcă o eficientizare a sistemului de învățământ românesc, în numele austerității, reușind doar să-și pună în cap majoritatea profesorilor, dar și părinții elevilor ale căror școli vor fi desființate ori comasate.

Într-o Românie în care între 40-50% dintre absolvenții clasei a VIII-a sunt analfabeți funcțional, exemplul celui mai emblematic ministru al Educației pe care l-a avut această țară pare deja o poveste bună de adormit copiii. Atâta doar că a fost reală.

Spiru Haret, ministru al Educației și doctor în matematică la Sorbona

Actualul președinte al României, Nicușor Dan, cu al său doctorat la Sorbona, continuă o listă deschisă cu aproape 150 de ani în urmă de cel care avea să devină el mai emblematic ministru al Educației din istoria țării, Spiru C. Haret

Născut la 15 februarie 1851, în Iași, într-o familie cu posibilități materiale reduse, micul, apoi tânărul Spiru a învățat la Dorohoi și Iași, pentru ca în septembrie 1862 să intre ca bursier la Colegiul Sfântul Sava din București,

Cu aptitudini speciale pentru științele exacte, ulterior a plecat la Sorbona a studiat matematica și fizica.

Citește și: Daniel David: „Școala va începe pe 8 septembrie”. Ce spune Ministrul Educației despre proteste

Tot la Paris, a obținut un doctorat în matematică, susținându-și teza „Sur l'invariabilité des Grandes axes des orbites planétaires”.

Astfel, a fost primul român care și-a luat doctoratul la Paris, la prestigioasa universitate Sorbona

„Spiru Haret a fost înainte de toate un savant. A urmat cursuri de matematică, a fost un pasionat al matematicii, și-a susținut doctoratul la Sorbona, așa cum o fac foarte mulți congeneri care își desăvârsesc studiile la universitățile franceze sau germane indiferent de domeniu, teza lui de doctorat referindu-se la calcule utilizate după aceea în astronomie.

Omul de știință Spiru Haret avea posibilitatea continuării unei cariere academice în Franța, dar va refuza această oportunitate și se va întoarce în România”, spune Alin Ciupală, profesor la Facultatea de Istorie a Universității din București, conform romania.europalibera.org.

Eleve de la Școala Centrală de fete din București, în 1910, în ultimul an de mandat al ministrului Spiru Haret - Foto: Arhivele Naționale

Revenit în patrie, Spiru Haret a fost descoperit de omul politic Dimitrie A. Sturza, cel care îi urmase la conducerea PNL lui Ion C. Brătianu - tatăl lui Ionel Brătianu - după un scurt mandat al fratelui acestuia, Dimitrie Brătianu. 

În 1882, Haret se înscrie în Partidul Național Liberal. Însă, înainte de a fi ministru, Spiru Haret a fost timp de doi ani inspector general al școlilor în Ministerul Instrucțiunii Publice.

Spiru Haret a fost ministrul Educației timp de 12 ani, în total

Această funcție  fost o experiență absolut utilă ce l-a pus în contact direct cu tot ceea ce însemna școala românească din epocă și cu profesorii din țară.

Apoi, Spiru Haret fost numit ministru al Instrucțiunii Publice - numeleMinisterului Educației la acea vreme - în trei mandate (1897-1899, 1901-1904, 1907-1910).

Citește și: Efectul hipnotizării lui Călin Georgescu. Ministrul Educației: „Liceeni cred că suntem geto-daci”

Ele au însumat în total aproape 12 ani de ministeriat. 12 ani care au schimbat soarta educației în România.

Ajuns la cârma ministerului, Spiru Haret a întâlnit un mediu prea puțin propice învățării: 78% dintre români erau analfabeți funcțional conform recensământului făcut 2 ani mai târziu, în 1899, mai scrie sursa citată. 

În urma celor 3 mandate ale sale, toate în guvernele liberale, procentele care indicau analfabetismul au început să scadă. 

La recensământul din 1912, erau cu 17% mai puțini români care nu știau să scrie și să citească, față de sfârșitul secolului 19.

Revenind însă la Haret, schimbarea înfăptuită de acesta s-a realizat printr-o abordare de jos în sus, vizând reformarea învățământului în întregimea sa, de la cel primar la cel universitar.

Una dintre cele mai cunoscute măsuri adoptate de acesta a fost „curba lui Haret”, pe fondul crizei financiare în care se afla România la 1901, prin care salariile erau reduse în așa fel încât cei cu lefuri mai mici să fie mai puțin afectați.

Citește și: Veste proastă pentru profesorii plătiți cu ora. Le scad veniturile. Ministrul Educației explică

Tot el este și cel care a introdus examenul de admitere la facultate, după ce a decis reducerea anilor de liceu la 3, dar și introducerea unei ore pe săptămână de gimnastică.

O altă lege prin care acest ministru și-a lăsat amprenta în istorie a fost cea a învățământului profesional, de la 1899, prin care era susținută dezvoltarea rețelei de școli dedicate ocupațiilor manuale.

Astfel, se deschidea o poartă pentru o porțiune mai largă a populației către prosperitate. 

„Ocupaţiile manuale sunt tot atât de nobile ca şi cele curat intelectuale“, decreta Haret pe marginea acestui subiect, adăugând că era în interesul țării ca elevii să aibă posibilitatea de a-și face un trai și din alte profesii decât din cele liberale.

Pentru mediul rural, ministrul a avut un deziderat clar: „O școală primară în fiecare sat”.

Iar cuvintele sale nu au rămas doar pe hârtie, la nivel de promisiune, ci au devenit realitate, în urma mandatelor sale ridicându-se peste 1200 de școli rurale. 

Per ansamblu, totalul răspândirii educației pe întreg teritoriul țării a fost uluitor: peste 2000 de școli au fost construite în mandatele lui Haret și create tot peste 2000 de posturi de învățător. 

Tot el a decis și apariția grădinițelor, după cum arată studiul „Știința de carte în teritoriile populate de români la începutul secolului XX”, realizat de Constantin Ungureanu. 

Viziunea lui Spiru Haret izvora in convingerea că soarta poporului putea fi mai bună dacă școala era la fel pentru toți, că învățământul trebuie să fie unul accesibil oricui, deci unul cu adevărat național, în care profesorii trebuiau să aibă rolul unor apostoli.

„Contăm să apropiem şcoala de popor, să o facem să fie iubită şi respectată, să fie centrul de unde să pornească curentele cele bune şi sănătoase pentru înălţarea şi întărirea neamului.

Căutăm a face ca învăţământul nostru să devină un învăţământ naţional, de vreme ce ne silim a-l face să se potrivească ţării noastre, în loc de a ne mulţumi să-l luăm făcut gata, într-un timp şi nişte condiţii care nu mai sunt ale noastre”, credea Haret.

Spiru Haret s-a stins din viață după 2 ani de la încheierea ultimului mandat, în 1912, la vârsta de 61 de ani.

Poate nu toate deciziile sale au fost corecte ori nu au fost înfăptuite perfect, dar efortul său a fost, probabil, cel mai sistematic și mai temeinic gândit din istoria națională, în materie de educație.

„Multe am întreprins, mai multe poate decât poate spera un om ca înainte să poată duce la bun capăt.

Dar dacă când voi închide ochii vom vedea că sămânţa aceasta nu s-a pierdut, vom putea zice că nu am trăit degeaba”, spunea Haret într-o scrisoare din 1901.

Astăzi, multe colegii naționale, universități, dar și străzi din toată țara îi poartă numele, pe bună dreptate, deși mulți români nu mai știu cine a fost Spiru Haret, cu adevărat, nefiind prea târziu să-și aintească.