„Noi, mai jos, scrişii, protopopii şi popii bisericilor româneşti, dăm în ştire tuturor celor ce se cuvine, mai vârtos Ţării Ardealului.
Judecând schimbarea acestei lumi înşelătoare şi nestarea şi neperirea sufletelor, căruia în măsură mai mare trebuie a fi decât toate, din buna noastră voie ne unim cu Biserica Romei cea catolicească şi ne mărturisim a fi mădulările acestei Biserici sfinte, catolicească a Romei prin această Carte de mărturie a noastră şi cu acelea privilegiuri voim să trăim cu care trăiesc mădularele şi popii acelei Biserici sfinte (…) S-a dat în Bălgrad (Alba Iulia, n.r.) în anii Domnului 1698 în 7 zile a lui octombrie”, spune Cartea de mărturie, citată de site-ul catolic e-communio.
Cu un an înainte, la sinodul de la Alba Iulia, ortodocșii acceptaseră cele patru principii obligatorii ale unirii cu Roma: recunoașterea supremației papale, existența purgatoriului, împărtășirea cu azimă și Filoque (de la cine purcede Duhul Sfânt).
Prin primirea acestor condiții, românilor uniți li se garanta respectarea sărbătorilor ortodoxe, alegerea episcopilor de către sinod (deși apoi urmau să fie recunoscuți de Papă și împărat), egalitatea în drepturi a clerului și credincioșilor uniți cu cei catolici (ortodoxia era tolerată, iar Transilvania era deja sub influență austro-ungară).
După unire, mitropolitul Anghel a fost confirmat de Biserica Catolică doar ca episcop, fiind excomunicat de mitropolitul Țării Românești, iar unii români transilvăneni au refuzat unirea, având loc revolte înăbușite sângeros.
Biserica Greco-Catolică, ai cărei reprezentanți au luptat pentru libertatea Transilvaniei și a românilor, a fost desființată prin decret de comuniști în 1948, cu concursul patriarhului ortodox Justinian Marina, un apropiat al lui Gheorghiu-Dej.
Începutul regimului fanariot
6 octombrie 1711: Nicolae Mavrocordat a fost numit de Poarta Otomană domn al Ţării Moldovei. Domnia sa a marcat începutul regimului fanariot. Mavrocordat a luat o serie de măsuri pentru a reduce povara fiscală: i-a scutit pe preoţi de birul de doi galbeni, a redus plata vădrăritului (impozit pe vin) de la 4 bani la 2 bani de vadră, a suprimat pogonăritul (impozit pe suprafeţe cu vii), a redus darea boierilor pe oi – goştina.
Din porunca sa, cronicarul Nicolae Costin a alcătuit un corp de cronici, închegând într-o singură povestire istoria Ţării Moldovei.
Dictatorul Kim are o bombă
9 octombrie 2006: Coreea de Nord, condusă la acel moment de Kim Jong Il, fiul lui Kim Ir Sen, efectuează primul test nuclear.
A fost detectată o explozie nucleară subterană, randamentul acesteia a fost estimat la mai puțin de o kilotonă și au fost detectate emisii radioactive.
Nu este clar nici azi dacă a fost testat un dispozitiv neobișnuit de mic sau a fost o explozie accidentală.
Președintele Egiptului este ucis
6 octombrie 1981: Anwar al-Sadat, președinte al Egiptului și laureat al Premiului Nobel pentru pace, este asasinat în Cairo de un grup de militari islamiști nemulțumiți de tratatul de pace pe care acesta îl încheiase cu Israelul.
În februarie 1981, autoritățile egiptene au aflat de un plan al jihadiștilor de a-l ucide pe Sadat și au efectuat mai multe arestări, dar au ratat exact celula condusă de locotenentul Khalid Islabouli, care apoi l-a ucis pe liderul egiptean în timpul unei parade militare.
