The Insider: Cine recrutează echipajele „flotei fantomă” a Rusiei? România, între destinațiile transporturilor
O investigație The Insider arată că firme din mai multe țări au recrutat marinari pentru navele „flotei fantomă” a Rusiei, utilizată pentru exportul petrolului rusesc în pofida sancțiunilor occidentale. România este menționată printre destinațiile unor transporturi.
O amplă investigație publicată de The Insider dezvăluie modul în care funcționează rețeaua de recrutare a echipajelor pentru așa-numita „flotă din umbră” sau „flota fantomă” a Rusiei, utilizată pentru transportul petrolului rusesc în ciuda sancțiunilor internaționale impuse după invadarea Ucrainei.
The Insider: Cine recrutează echipajele „flotei fantomă” a Rusiei? România, între destinațiile transporturilor
Potrivit publicației, de la începutul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, companii din Kazahstan, Cipru, India, Republica Moldova, Georgia și chiar Ucraina au publicat cel puțin 1.000 de anunțuri de angajare pentru recrutarea de marinari destinați acestor nave.
Ancheta susține că firmele specializate în recrutarea echipajelor au rămas, până în prezent, în afara principalelor pachete de sancțiuni internaționale, deși ar putea reprezenta una dintre cele mai vulnerabile verigi ale rețelei care facilitează exporturile de petrol rusesc.
Ukraine claims major strike on Russian ‘shadow fleet’ in Black Sea
— распад и неуважение (@VictorKvert2008) July 15, 2026
Ukraine’s Unmanned Systems Forces commander “Magyar” reported that drones hit 20 Russian vessels overnight on July 15 in the Black Sea: 17 oil tankers, 2 gas carriers, and 1 tug.
This follows the completion of… pic.twitter.com/DqKUyA8MTq
Citește și: Bătălia dronelor ucrainene în Marea Neagră: 20 de nave din flota fantomă rusă, lovite într-o singură noapte
Cum funcționează „flota fantomă” a Rusiei
Potrivit The Insider, „flota fantomă” reprezintă unul dintre principalele mecanisme prin care Rusia continuă să exporte petrol, în ciuda sancțiunilor impuse de statele occidentale.
Estimările privind dimensiunea acestei flote diferă considerabil. Unele investigații vorbesc despre aproximativ 230 de petroliere, în timp ce alte evaluări indică între 1.000 și 1.800 de nave suspectate că participă la transporturi destinate evitării restricțiilor internaționale.
Citește și: Ucraina a distrus nava FSB „Emerald", responsabilă de atacul asupra Marinei ucrainene din 2018 în Kerci
Publicația arată că aceste nave folosesc mai multe metode pentru a eluda sancțiunile, inclusiv transferuri de petrol de la o navă la alta în largul mării, schimbarea rutelor comerciale sau utilizarea unor companii și jurisdicții greu de urmărit.
În investigație se mai susține că multe dintre petroliere navighează sub pavilionul unor state terțe, sunt vechi, au o stare tehnică precară și operează în afara sistemelor internaționale standard de asigurare.
Potrivit jurnaliștilor, printre semnele care pot indica apartenența unei nave la „flota fantomă” se numără dezactivarea sistemelor AIS de localizare, modificări inexplicabile ale pescajului în largul mării, perioade neobișnuit de lungi petrecute pe mare și diferențe între porturile declarate și cele reale.
În cadrul anchetei, The Insider clasifică drept parte a „flotei fantomă” navele care sunt sancționate de cel puțin un stat.
The Insider afirmă că a analizat peste 20.000 de anunțuri publicate pe canale Telegram și platforme dedicate recrutării marinarilor.
Din acestea, peste 1.000 ar fi vizat echipaje pentru nave care sunt în prezent sancționate și considerate parte a „flotei fantomă”.
Jurnaliștii susțin că, deși multe dintre anunțuri au fost publicate înainte ca navele să fie incluse oficial pe listele de sancțiuni, actorii din industrie cunosc, de regulă, încă dinainte ce nave sunt implicate în transporturi considerate riscante.
Investigația identifică patru companii care ar fi publicat un număr semnificativ de astfel de anunțuri și precizează că a solicitat puncte de vedere tuturor firmelor menționate.
Singurul răspuns a venit din partea companiei cipriote CYMARE, care a respins concluziile anchetei și a contestat modul în care Ucraina clasifică navele drept parte a „flotei fantomă”.
Compania a transmis că Ucraina utilizează „o logică economică de război”, nu un cadru juridic bazat pe sancțiunile G7, OFAC sau Uniunea Europeană și a susținut că investigația conține „afirmații factuale false” și nu reflectă verificări independente.
CYMARE a mai declarat că, în prezent, nu recrutează echipaje pentru petrolierele Grace Leon, Ocean Embrace, Asteri, Ursus Maritimus și Cauveri.
The Insider afirmă însă că analiza caracteristicilor tehnice din anunțurile de recrutare — inclusiv tonajul, anul construcției și pavilionul - corespunde acestor nave.
Potrivit investigației, în unele cazuri recrutările au continuat chiar și după includerea navelor pe listele de sancțiuni. Publicația oferă ca exemple compania MJSML din Odesa, care ar fi recrutat marinari pentru nava Hornet, firma kazahă LLP TS Agent Crew, care ar fi recrutat pentru petrolierul Dignity, Euromarine Service pentru transportatorul de gaz Ziran și YCrewing pentru nava LBS.
Jurnaliștii susțin că au contactat și reprezentanții Euromarine Service, însă convorbirea telefonică s-a încheiat imediat după ce a fost menționată nava Ziran.
Investigația concluzionează că firmele de recrutare ar putea deveni o țintă importantă pentru viitoare sancțiuni internaționale, deoarece depind de activitatea desfășurată în mod public și de încrederea miilor de marinari pe care îi angajează.
