Kievul acuză Rusia de comiterea unei „crime de război” şi de „încălcarea normelor de drept umanitar internaţional”, după ce, aseară, rușii au bombardat puternic mai multe clădiri din Harkov, al 2-lea cel mai are oraș din Ucraina ca populație înainte ca Putin să atace Ucraina.
Citește și: Miza războiului din Ucraina: Putin vrea control total în Marea Neagră. Vom avea graniță cu Rusia?
Rusia a bombardat un spital și blocuri din al 2-lea cel mai are oraș din Ucraina
Un total de şase lovituri au avut loc, sâmbătă seara, în două cartiere ale oraşului de la frontiera de nord-est, al doilea cel mai populat oraş al Ucrainei înainte de invazia rusă la scară largă, a explicat un purtător de cuvânt al biroului procurorului, Dmytro Tchoubenko, într-un videoclip postat pe Telegram, informează News.ro.
Cel puțin două persoane și-au pierdut viața și mai multe au fost rănite.
„Clădiri rezidenţiale private au fost distruse, în timp ce clădiri de birouri, un centru medical, spaţii comerciale, garaje şi maşini au fost avariate”, a declarat Ministerul pentru Situaţii de Urgenţă.
Potrivit guvernatorului regional Oleg Sinegubov, cei doi morţi sunt un bărbat de 67 de ani şi o femeie de 70 de ani, în timp ce o fată de 15 ani este grav rănită.
Citește și: Ultima ofertă a lui Trump pentru Ucraina: Tot ajutorul SUA, „credit cu dobândă”. Zelenski spune „Nu”
Armata a declarat că un spital militar a fost lovit şi că „au existat victime printre militarii trataţi”, dar nu a oferit alte detalii privind bilanţul.
Kievul nu obişnuieşte să dezvăluie informaţii despre pierderile sale militare.
Armata ucraineană a acuzat Rusia de comiterea unei „crime de război” şi de „încălcarea normelor de drept umanitar internaţional”.
Lupte grele pe linia frontului, pacea e departe
La trei ani după asaltul declanşat de Kremlin, soldat cu zeci de mii de morţi, revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a amestecat cărţile în conflict, preşedintele american rupând izolarea diplomatică impusă de Occident lui Vladimir Putin şi adoptând o parte din retorica Rusiei.
Administraţia sa face presiuni pentru o încetare rapidă a războiului, organizând discuţii indirecte cu oficiali ruşi şi ucraineni, care nu au condus însă la niciun progres concret.
Citește și: Propagandistă rusă, care spunea că „Ucraina nu există”, ucisă la câteva ore de o mină ucraineană
Cele două părţi au fost de acord, în principiu, cu un armistiţiu în Marea Neagră, dar Moscova a pus apoi condiţii, inclusiv ridicarea sancţiunilor de către ţările occidentale, care nu par a fi acceptate pe termen scurt.
„De prea mult timp, propunerea americană pentru o încetare necondiţionată a focului a rămas pe masă fără un răspuns adecvat din partea Rusiei”, a declarat sâmbătă seara preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
„O încetare a focului ar fi putut intra deja în vigoare dacă ar fi existat o presiune reală asupra Rusiei”, a adăugat el, mulţumind acelor ţări «care înţeleg acest lucru» şi care au sporit presiunea sancţiunilor asupra Kremlinului.
Sub presiunea SUA, Kievul a fost de acord cu o încetare necondiţionată a luptelor timp de 30 de zile, pe care Moscova a respins-o de atunci.
Rusia a fost de acord doar cu un moratoriu asupra siturilor energetice, care este mult mai limitat, dar Moscova şi Kievul se acuză reciproc de încălcarea acestuia.
Punând încă la îndoială succesul oricăror negocieri de pace, preşedintele rus a evocat joi ideea unei „administraţii de tranziţie” pentru Ucraina, sub egida ONU, ca o condiţie prealabilă, ceea ce implică plecarea lui Volodimir Zelenski.
De asemenea, preşedintele rus a salutat faptul că forţele ruse au avut „iniţiativa strategică” pe linia frontului împotriva ucrainenilor.
Sâmbătă, armata rusă a revendicat capturarea a două sate din estul şi sudul Ucrainei, continuându-şi avansul pe linia frontului: Chtchebraki în regiunea Zaporojie (sud) şi Panteleïmonivka în regiunea Doneţk (est).
