România, centrul operațiunilor din Marea Neagră în următoarele săptămâni. Misiuni ale SUA vizând Novorossisk
Un avion Boeing P-8A Poseidon al Marinei SUA, din nou în Marea Neagră. Noi misiuni de colectare de informații, operând de la distanță pentru a monitoriza portul rusesc Novorossiisk. Ce se întâmplă acolo?
Misiunea SIGINT a avionului Boeing P-8A Poseidon al Marinei SUA a fost lansată de la baza aeriană Mihail Kogălniceanu din România, subliniind o postură de supraveghere ISR a NATO mai avansată și mai flexibilă de-a lungul Flancului estic al Alianței.
Întrucât tensiunile rămân ridicate, iar dinamica navală continuă să evolueze, misiunile ISR lansate în avans din România vor rămâne probabil o caracteristică dominantă a tabloului operațional al Mării Negre în următoarele săptămâni, potrivit analiștilor care moniitorizează zborurile militare.
O misiune SIGINT implică interceptarea, analiza și exploatarea semnalelor electromagnetice pentru a oferi informații critice despre capacitățile, intențiile și acțiunile adversarului, ale Rusiei în acest caz.
România, centrul operațiunilor din Marea Neagră în următoarele săptămâni. Misiuni ale SUA vizând Novorossisk
Acestea includ interceptarea și decriptarea semnalelor de comunicații (COMINT) - interceptare voce, text sau informații schimbate între persoane, cum ar fi e-mailurile, apelurile radio sau mesajele telefonice.
SIGINT include și interceptarea semnalelor electronice (ELINT) - colectarea de informații din semnale care nu sunt de comunicații, cum ar fi sistemele radar, telemetria rachetelor și sistemele de armament.
Monitorizarea acestor semnale din portul Novorossisk poate avea legătură cu petrolierele fantomă ale lui Putin, care încarcă țiței rusesc în acest port.
Comisia de Relații Externe a Senatului SUA a aprobat, la 29 ianuarie, un proiect de lege de sancțiuni bipartizane care vizează „flota din umbră” de petroliere a Rusiei.
Legea extinde autoritatea SUA pentru a penaliza flota de nave din umbră ale Rusiei.
Totodată impune noi sancțiuni pentru gazele naturale lichefiate (GNL) din Rusia și alte proiecte din sectorul energetic.
Motivul este că Vladimir Putin folosește petrolierele-fantomă pentru a-și finanța războiul brutal împotriva Ucrainei.
Totodată, se monitorizează și posibilul transport de arme implicând Iranul, transport ce se face tot cu acest tip de nave care ajung în Novorossisk.
Portul este și țintă predilectă a Ucrainei. Recent, Ucraina a lovit cu drone subacvatice și a scos din funcțiune un submarin rusesc de 400 de milioane de dolari.
Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, utilizată din ce în ce mai mult ca centru avansat pentru operațiunile aeriene aliate
Aeronava Poseidon a plecat din estul României și a continuat direct deasupra Mării Negre, unde a efectuat un circuit prelungit axat pe SIGINT în largul coastei Novorossiisk, unul dintre cele mai importante centre navale și logistice ale Rusiei din regiune.

Datele de traiectorie arată segmente repetate de curse, compatibile cu colectarea de informații electronice și de semnale.
Citește și: SUA, sancțiuni pentru petrolierele din umbră ale lui Putin. Turcia le „scapă” pe lângă coastele Mării Negre
Novorossiisk a căpătat o relevanță strategică suplimentară de la începutul războiului din Ucraina, devenind o alternativă cheie la Sevastopol pentru Flota Rusă a Mării Negre și logistica navală asociată.
Activitatea de monitorizare în această zonă permite NATO să evalueze mișcările navale, modelele de comunicații și potențialele schimbări în postura operațională a forțelor rusești care operează din estul Mării Negre.
Citește și: Petrolierul Rusiei, reținut de SUA, legat de Ilan Șor. Rețeaua oligarhului, mobilizată să-l voteze pe Simion
Decizia de a opera de la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu este deosebit de remarcabilă. În ultimele zile, baza românească a fost utilizată din ce în ce mai mult ca centru avansat pentru operațiunile aeriene aliate, reducând timpii de tranzit către zonele sensibile și permițând activelor ISR să maximizeze timpul petrecut pe post.
Comparativ cu zborurile de la Sigonella, Italia, lansările din România scurtează ruta către nord-vestul și centrul Mării Negre, permițând o acoperire mai mare și mai persistentă.