Pentagonul a anunțat la 13 mai că secretarul Apărării, Lloyd Austin, a vorbit cu omologul său rus, Serghei Șoigu, pentru prima dată în 84 de zile, cerându-i „o încetare imediată a focului“.
Convorbirea lui Austin, spun surse guvernamentale americane pentru Newsweek, a avut loc după deliberări la nivel înalt la Casa Albă, unde președintele Joe Biden și consilierii săi de securitate națională au discutat despre o nouă evaluare a serviciilor de informații cu privire la războiul Rusiei și despre implicațiile anunțului că Finlanda și Suedia vor solicita aderarea la NATO.
„Există un sentiment general tot mai puternic că Putin este într-adevăr încolțit, nu doar în Ucraina, unde armata sa eșuează, ci și în fața unei amenințări existențiale din partea Europei, acum și mai unită din cauza pașilor săi greșiți“, spune un înalt oficial american din serviciile de informații care a fost implicat în deliberări.
______________________________________________________
CITEȘTE ȘI
ANALIZĂ Jocul României în conflictul de la graniță: Inteligent, discret sau la două capete?
Războiul care a schimbat lumea. Șase tendințe strategice pe care Rusia nu le mai poate opri
INTERVIU Anders Fogh Rasmussen, fost secretar general NATO: „Divizarea lumii este inevitabilă“
______________________________________________________
Serviciile secrete americane cred acum, pe baza unor noi planuri de război și documente capturate, că, în ciuda declarațiilor anterioare, Rusia a renunțat acum la orice plan măreț de a cuceri tot sudul Ucrainei.
„Odessa (al treilea oraș ca mărime din Ucraina) este în siguranță în fața armatei lui Putin și în fața unei eventuale debarcări de coastă“, spune oficialul de informații care a lucrat la reevaluare.
„Rușii par să fi abandonat ideea de a avansa spre Mikolaiv“, adaugă oficialul, în timp ce eforturile ofensive pe malul vestic al Niprului au fost încetinite de apărarea ucraineană și de omniprezentele probleme logistice.
„Este vorba numai de artilerie și rachete tot timpul“, spune oficialul, remarcând că războiul s-a transformat într-un prim război mondial mai modern, cu linii de front în mare parte statice. Oficialul spune că forțele ucrainene au împins forțele terestre ruse departe de Harkov, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, apropiindu-se de granița cu Rusia.
În ciuda unor progrese lente ale trupelor ruse în zona nordică a Donbasului, în rest totul este blocat, spune oficialul.
„Chiar și atunci când sosesc întăriri rusești, acestea vin pe bucăți, în unități de 600-700 de soldați care au fost puse laolaltă, în conglomerate ciudate de forțe fără o relație reală cu cartierul lor general superior și cu puțin spirit de luptă.
Între timp, unitățile ucrainene au în continuare un moral ridicat și o comandă și control excelente și se întăresc“.
Ca exemplu, oficialul indică Brigada mecanizată 58 ucraineană, care se deplasează dinspre nord. „Lucrurile pur și simplu nu arată bine pentru Rusia“, spune oficialul.
„Atacurile aeriene și cu rachete asupra nodurilor de căi ferate și asupra aerodromurilor au demonstrat disperarea Moscovei de a tăia căile de acces pentru noile arme occidentale. Și, totuși, acestea sosesc“.
„Administrația recunoaște acum pericolul unei victorii ucrainene“, spune un al doilea oficial american.
„Acum nu este vorba doar de victoria pe câmpul de luptă. Este vorba de transformarea Ucrainei într-o armată occidentală, de o altă extindere a NATO, de declarația lui Austin că Rusia însăși este ținta indirectă a Statelor Unite“.
Oficialul, care lucrează la Pentagon, urmărește îndeaproape războiul din Ucraina și a cerut anonimatul pentru a putea vorbi despre chestiuni sensibile.
„Ezit să vorbesc despre arme nucleare“, spune oficialul, „dar cu siguranță Putin ar putea căuta căi de escaladare, constatând că are puține. A pierdut deja aproape un sfert din întreaga sa armată“.
În discuția sa cu ministrul rus al Apărării, Austin a îndemnat la îmbunătățirea liniilor de comunicare cu Moscova, chiar și numai la nivel militar, pentru a evita accidentele și neînțelegerile, potrivit Pentagonului.
„Un exercițiu nuclear care a implicat rachete Iskander la 5 mai i-a speriat pe mulți oameni din guvern“, spune cel de-al doilea oficial.
„Nu pot spune că Austin și Șoigu au discutat în mod explicit despre armele nucleare, dar faptul că se înțeleg bine acum este cu siguranță un semn că se revine asupra amenințărilor anterioare“.
Ambii oficiali sunt de acord că îndemnul la o încetare imediată a focului reprezintă o mică schimbare de direcție pentru Administrația Biden.
CĂDERE Rămășițele unei rachete rusești căzute pe o stradă din micul sat Kukhari, la 100 km nord-est de Kiev
SUA nu au fost implicate în nicio negociere, nu au deschis un canal de legătură cu Rusia și chiar au fost rezervate cu privire la un rezultat politic. „Nu există nicio îndoială că Washingtonul a început să evalueze posibilitățile de a distruge întreaga Rusie“, spune primul oficial. „Acum, nu mai sunt atât de siguri“.
Apelul lui Austin la Moscova urmează unei agitații în Europa care indică, de asemenea, un efort reînnoit de a găsi o soluție diplomatică.
La 13 mai, președintele rus, Vladimir Putin, a avut, de asemenea, o convorbire telefonică de 75 de minute cu cancelarul german, Olaf Scholz, prima lor conversație în ultimele săptămâni.
Potrivit Guvernului german, Scholz a îndemnat la „cea mai rapidă încetare a focului“ și a menționat criza alimentară iminentă generată de război.
Scholz i-a cerut lui Putin să „îmbunătățească rapid situația umanitară de pe teren și să facă progrese în căutarea unei soluții diplomatice la conflict cât mai curând posibil“, a precizat Guvernul german într-un comunicat.
Conversația lui Scholz a urmat unei convorbiri telefonice private pe care acesta a avut-o cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, la 11 mai, în care a discutat chestiuni de diplomație.
Kremlinul afirmă că liderii rus și german au discutat despre „procesul negocierilor ruso-ucrainene“. Putin s-a plâns că discuțiile sunt „în esență blocate de Kiev“, un semnal că o terță parte, cum ar fi Germania, ar putea juca un rol în încetarea luptelor. Scholz și Putin au convenit să continue discuția „prin diverse canale“.
La 12 mai, Moscova a calificat anunțul Finlandei că va solicita statutul de membru cu drepturi depline al NATO drept „o mișcare ostilă“, amenințând cu represalii, inclusiv „măsuri tehnico-militare“ nespecificate.
De asemenea, Turcia, membră a NATO, a pus sub semnul întrebării aderarea Finlandei și Suediei la Alianță, susținând că cele două țări „adăpostesc teroriști kurzi“.
Turcia a găzduit, de asemenea, discuții între Rusia și Ucraina, iar Guvernul turc a încercat să faciliteze o soluție diplomatică la război.
„Criza Ucrainei s-a agravat în ciuda tuturor eforturilor noastre“, a declarat purtătorul de cuvânt oficial al președinției turce, Ibrahim Kalin, pentru ziarul Türkiye.
„Greșelile reciproce, căutarea unui nou echilibru de forțe și câștigurile pe termen scurt promit pierderi strategice pe termen lung“.
William M. Arkin scrie frecvent despre securitatea națională. Pe Twitter: @warkin
