Generalul Ben Hodges: Regiunea Mării Negre, viitorul teatru de conflict

DE Adina Mutăr | Actualizat: 29.11.2019 - 10:52
Lt. Gen. Ben Hodges, fost comandant pentru Europa al armatei SUA

Înființarea unei armate europene este un proiect avansat de Franța și Germania, care a stârnit multe controverse.

SHARE

În primul rând din cauză că ar scinda Uniunea Europeană, în funcție de dotările armatelor statelor membre, și în al doilea rând pentru că ar putea slăbi NATO, având nevoie de un alt buget.

Deși membrii europeni ai alianței dau asigurări că structura europeană vine în sprijinul întăririi NATO și totodată se supune cerinței americanilor „ca Europa să nu mai fie dependentă de SUA în privința apărării și securității“, unele afirmații ale liderilor Germaniei și Franței spun altceva.

Atât cancelarul Angela Merkel, cât și președintele francez Emmanuel Macron insistă că Europa nu se mai poate baza pe SUA deloc și ar trebui să-și facă propria armată, propriul buget, să-și urmărească propriile interese.

Cooperarea dintre armatele europene trebuie să se regăsească pe o cale de „mijloc“ cu NATO, dat fiind faptul că nici SUA nu pot fi peste tot când „arde“, așa cum a subliniat la 20 noiembrie  generalul (r) american Ben Hodges, fost comandant al Forțelor Terestre ale SUA în Europa (USAREUR).

„Summit-ul NATO de la Londra trebuie să acorde mai multă atenţie problemei legate de securitatea în regiunea Mării Negre, deoarece Alianţa Nord-Atlantică nu dispune de o prezenţă avansată sporită (Enhanced Forward Presence, eFP) adaptată acestei zone“, a declarat acesta.

Generalul a subliniat că regiunea Mării Negre este foarte importantă pentru protejarea flancurilor estic şi sudic ale NATO.

„Cred că regiunea Mării Negre va fi cel mai probabil viitorul teatru de conflict. În orice caz, acesta este un spaţiu unde noi – NATO – suntem în situaţie de rivalitate cu Rusia.

Citește și Cine ne apără în regiunea Mării Negre

Ucraina are un rol esenţial în această zonă, de aceea Rusia a anexat Crimeea pentru că de acolo poate atinge 97% din coasta Mării Negre cu diverse tipuri de armament“, a explicat Ben Hodges.

Potrivit acestuia, ruşii pot perturba navigaţia, pot crea probleme României în perimetrul zonelor economice exclusive, unde sunt resurse energetice, pot bloca accesul la Odessa, port în sudul Ucrainei.

„Avem nevoie de o formulă DIME (Diplomatic, Information, Military, Economic) - o combinaţie de componente diplomatice, informaţionale, militare şi economice pentru această zonă.

Alianţa trebuie să dezvolte o abordare multidimensională în regiunea Mării Negre pentru a-şi proteja aliaţii, prietenii şi pentru a asigura libertatea de navigaţie“, a precizat generalul american.

Prezență navală mai mare

Conform acestuia, între Ucraina, România şi Georgia ar trebui să existe o colaborare mai strânsă, deoarece, împreună, „vor avea o imagine mult mai clară despre ceea ce se întâmplă în Marea Neagră, iar aceasta se poate face chiar şi în afara Alianţei“.

NATO trebuie să-şi crească în mod semnificativ prezenţa navală în Marea Neagră, susţine generalul american, potrivit căruia Convenţia de la Montreux (care stipulează că tonajul agregat al navelor de război al ţărilor neriverane care intră în Marea Neagră nu poate depăşi 30.000 de tone pentru o perioadă de maximum 21 de zile) nu ar fi o problemă, întrucât NATO nu s-a apropiat de pragul respectiv vizând numărul de zile de staţionare în apele Mării Negre.

Europenii au făcut pași către o colaborare mai bună între armate și pentru a dezvolta strategii comune.

În această direcție un prim pas s-a făcut la 11 decembrie 2017, când Consiliul Europei a adoptat decizia de înființare a unui organism de apărare: Cooperarea Structurată Permanentă (PESCO).

PESCO permite statelor membre ale UE să lucreze mai strâns împreună în domeniul securității și apărării, precum și să dezvolte în comun capacități de apărare, să investească în proiecte comune și să sporească pregătirea operațională și contribuția forțelor armate.

Cele 25 de state membre participante la PESCO sunt: Austria, Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Croația, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Spania și Suedia.

Consiliul a adoptat oficial primul set de 17 proiecte la 6 martie 2018 și al doilea set de 17 proiecte la 20 noiembrie 2018. La 12 noiembrie 2019, Consiliul a adoptat încă 13 proiecte care urmează să fie realizate în cadrul PESCO, ceea ce înseamnă 47 de proiecte de apărare europeană, în diferite stadii de analiză și derulare.

Cinci dintre noile proiecte se concentrează pe instruire în domeniile cibernetic, scufundări, tactic, medical, precum și de apărare în caz de atacuri chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRND). Alte proiecte se concentrează pe îmbunătățirea acțiunilor de colaborare și de dezvoltare a capacităților militare aeriene, maritime și în spațiu.

La ultima întrunire, din 12 noiembrie, s-a discutat și despre autonomia strategică a structurii militare europene și despre capacitatea acesteia de a coopera cu partenerii.

Citește și Cine ne apără în regiunea Mării Negre

Planurile, aprobate de miniștrii apărării ai statelor membre, reuniți la Bruxelles, prevăd realizarea unor patrule maritime, a unor echipamente de bruiaj electronic pentru aeronave și a unor tehnologii de monitorizare a rachetelor balistice.

Negocierile privind proiectele de apărare europeană s-au desfășurat pe parcursul mai multor luni, decizia de adoptare a acestora urmând apelului făcut de președintele francez Emmanuel Macron, în urmă cu o săptămână, la consolidarea cooperării statelor europene în domeniul apărării, după ce a apreciat că Alianța Nord-Atlantică este „în moarte cerebrală“.

Cele 47 de proiecte militare ale UE au scopul de a profila o armată europeană care să aibă forța de reacție rapidă în cazul unei agresiuni, fără să se piardă timp cu aprobări și birocrație.

România face parte din 13 proiecte PESCO

UE TMCC, adoptat la 6 martie 2018. Centrul de competență instruire misiuni al Uniunii Europene. Țări participante: Germania, Austria, Cehia, Franța, Italia, Irlanda, Luxemburg, Olanda, România, Suedia, Spania.

Acest centru are ca obiectiv să îmbunătățească interoperabilitatea, abilitățile specifice și profesionalismul personalului angajat în posturi de strategie sau operaționale în cadrul UE. Misiuni de instruire în statele membre participante.

MAS MCM, adoptat la 6 martie 2018.  Măsuri de contracarare a minelor marine. Participă Belgia, Grecia, Letonia, Olanda, Polonia, Portugalia, România.

Prin acest program se urmărește dotarea cu sistemele semiautonome subacvatice, de suprafață și aeriene pentru distrugerea minelor marine, permițând protejarea navelor, porturilor și instalațiilor de mal și în larg.

CRRT, adoptat la 6 martie 2018. Echipe de răspuns rapid și asistență reciprocă în securitate cibernetică. Participă Lituania, Croația, Estonia, Finlanda, Italia, Olanda, Polonia, România.

EMC, adoptat la 6 martie 2018. Comandament medical european. Participă Germania, Belgia, Cehia, Franța, Italia, Olanda, România, Slovacia, Spania, Suedia. Comandamentul Medical European (EMC) va coordona
resursele medicale militare, va asigura
gestionarea eficientă comună a medicamentelor și serviciilor.

Mobilitate militară, adoptat la 6 martie 2018. Participă Olanda, Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cehia, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Spania, Suedia.  Acest proiect susține angajamentul statelor membre de a simplifica și standardiza proceduri de transport militar transfrontalier, pentru ușurința circulației personalului militar și logistic în interiorul frontierelor UE, pe calea ferată, rutieră, aeriană sau pe mare.

GeoMETOC, adoptat la 19 noiembrie 2018. Sprijin geospațial, meteorologic și oceanografic. Participă Germania, Austria, Franța, Grecia, Portugalia, România. Obiectivul acestui proiect este de a dezvolta mijloace de analiză a datelor și prognozare în vederea unor misiuni și dezvoltarea serviciilor GeoMETOC printr-o arhitectură bazată pe Advanced Analytics și Big Data.

Instruire H3, adoptat la 19 noiembrie 2018. Helicopter Hot and High Training. Participă Grecia, Italia, România. Proiectul își propune instruire de zbor specializată pentru elicoptere, instruire  tactică împotriva noilor amenințări transnaționale și multidimensionale. Este eligibil nu numai pentru militari, dar și pentru piloți civili din UE.

MAC-UE, adoptat la 12 noiembrie 2019. Materiale și componente tehnologice ale UE. Participă Franța, Portugalia, România, Spania. Obiectivul este dezvoltarea tehnologiei europene de apărare și a unei baze industriale (EDTIB) în zona materialelor și componentelor de regulă restricționate, prin cooperare transfrontalieră.

ECoWAR, adoptat la 12 noiembrie 2019. Strategii, capabilități de colaborare. Participă Franța, Belgia, Ungaria, România, Spania, Suedia. Obiectivul este de a crește capacitatea forțelor armate în cadrul UE de a face față eficient unor amenințări viitoare care sunt din ce în ce mai difuze și greu de detectat și de neutralizat. Se urmărește eficiența, interoperabilitatea, complementaritatea, capacitatea de reacție și de rezistență.

Citește și Cine ne apără în regiunea Mării Negre

Sistem inserție RPAS european, adoptat la 12 noiembrie 2019. Participă Italia, Franța, România. Obiectivul este de a dezvolta un sistem de modelare și simulare (M&S) pentru a analiza, evalua și defini proceduri inovatoare pentru aeronavele pilotate de la distanță pentru integrarea în sistemul Cer Unic European.

CBRNDTR, adoptat la 12 noiembrie 2019. Instruire în domeniul apărării. Participă România, Franța, Italia. Proiectul urmărește să  standardizeze apărarea în domeniile chimic, biologic, radiologic și nuclear, individual și colectiv (CBRND). Se urmărește dezvoltarea facilităților  existente pentru a găzdui un spectru complet de instruire a unor unități mici pentru pregătire live cu agenți chimici.

EUNDC, adoptat la 12 noiembrie 2019. Centre de scufundări. Participă România, Bulgaria, Franța. Obiectivul principal este coordonarea și îmbunătățirea misiunilor de scufundare, de salvare pe mare, oferind o gamă completă de cursuri de pregătire autorizate pentru scafandri.

 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Aici puteti modifica setarile de Cookie -