De ce NATO nu consideră intrarea dronelor în România și Polonia un „atac” al Rusiei?
Rusia execută acțiuni militare precum trimiterea dronelor în Polonia și România știind că Alianeței Nord Atlantice îi va fi greu să considere acesta un atac. Și, astfel să riposteze.
Drone ale Rusiei au intrat în spațiul aerian al Poloniei. Sâmbătă, o dronă a intrat în spațiul aerian românesc.
Citește și: Ministrul Apărării a explicat de ce piloții nu au decis să deschidă focul asupra dronelor rusești
Polonia a decis să doboare dronele, în timp ce România doar a ridicat 2 avioane F-16. NATO a condamnat incidentele dar nu a luat nicio măsură concretă.
De ce NATO nu consideră intrarea dronelor în România și Polonia un „atac” al Rusiei?
Directorul executiv al Institutului pentru Transformarea Europei de Nord, Vladimir Gorbach, a declarat într-un interviu acordat agenției UNIAN ce mesaj a dat Rusia prin trimiterea dronelor în Polonia și România și de ce NATO nu poate reacționa, deocamdată.
De ce articolul 5 din Statutul NATO nu se aplică în situația în care Rusia a invadat efectiv spațiul aerian al Poloniei?
Articolul 5 din Tratatul de la Washington privind înființarea NATO prevede intrarea în vigoare după ce va fi analizat articolul 4 al acestui tratat. Și, de fapt, articolul 4 este acum invocat de Polonia. Este vorba despre faptul că, în caz de amenințare, o țară membră a NATO se adresează tuturor membrilor organizației cu o cerere de evaluare externă a agresiunii.
Adică, să analizăm ce s-a întâmplat.
Articolul 4 este activat destul de des, dar, de obicei, nimeni nu trece la articolul 5. Se oprește la discutarea articolului 4.
De exemplu, când un avion rus din spațiul aerian sirian a intrat în spațiul aerian turc și turcii l-au doborât, ei au apelat la NATO și au activat articolul 4, dar nu au trecut la articolul 5 – au decis că nu a fost un atac asupra NATO.
Singura dată când articolul 5 a fost cu adevărat activat a fost după atacul terorist asupra Statelor Unite din 11 septembrie 2001. Atunci NATO a desfășurat o misiune în Afganistan cu scopul de a combate terorismul...
Cu toate acestea, acum situația este diferită și provocările sunt altele. Și faptul că dronele rusești încalcă spațiul aerian al Poloniei sau al României (ceea ce s-a întâmplat și înainte) nu este considerat încă de aliați ca un atac.
Dar trebuie să se înțeleagă că, în acest fel, Rusia împinge treptat limitele permise, că războiul hibrid continuă și că, dacă acum unele drone au intrat „accidental” în Polonia, atunci, în curând, armata rusă va intra „accidental” pe teritoriul unui stat membru NATO? Sunt oare pregătiți vecinii noștri europeni pentru faptul că Rusia va continua astfel de provocări?
Hibriditatea constă aici în faptul că presiunea Rusiei asupra Alianței se exercită într-adevăr la un nivel „sub prag”. Adică, Rusia face acest lucru nu cu scopul de a provoca o ripostă serioasă la agresiune și de a suferi de pe urma acestei riposte, ci pentru a da țărilor victime posibilitatea de a evita răspunsul, de a se preface că nu s-a întâmplat nimic. Și, apropo, exact așa s-a întâmplat deja în Polonia și România.
Citește și: Șeful armatei din Ucraina: chiar dacă se face pace, ne pregătim de război. Rusia vrea toată Ucraina
În prezent, provocările au ca fundal exercițiile militare „Zapad-2025” din Belarus, așa că, cred, acesta este doar începutul. Rusia va continua să desfășoare agresiuni hibride împotriva Europei, testând limitele posibilităților – când vor fi respectate și când nu...
În situația actuală, trebuie să le acordăm credit polonezilor și aliaților NATO – ei au îndrăznit pentru prima dată să doboare aceste ținte aeriene și le-au numit pentru prima dată rusești. Anterior, părea că toți evitau acest lucru.
Acum se creează impresia că autoritățile poloneze sunt pe deplin conștiente de gravitatea amenințării și că există o reacție adecvată la nivel militar și politic: s-a dat ordinul de a le doborî, iar armata a executat acest ordin în colaborare cu aliații din NATO.
Au fost utilizate avioane F-35 și F-16, radare NATO, avioane de realimentare... O altă întrebare este dacă astfel de cheltuieli împotriva unui grup de drone sunt justificate din punct de vedere economic.
A fost un fel de test al sistemului de apărare antiaeriană al Poloniei și NATO?
Da. Și la nivel militar și politic, rușii au primit un răspuns adecvat. Acum întrebarea este dacă vor primi acest răspuns la nivel politic și diplomatic. Polonia a făcut aproape tot ce depindea de ea, în special a invocat articolul 4 din Tratatul de la Washington. Acesta este deja începutul acestei munci. Acum este rândul aliaților și partenerilor lor din NATO. În special, poziția Statelor Unite.
Desigur, ar fi logic să se redistribuie sau să se desfășoare mai multe unități militare, inclusiv americane, pe flancul estic. Dar sunt destul de sigur că Trump nu va face asta. Se poate limita la promisiuni de a vinde mai multe arme Poloniei sau Lituaniei, alți parteneri europeni. În general, nu se știe ce rol și ce sprijin vor avea Statele Unite și Donald Trump, dar cred că este minim.
Până când Rusia nu trece la o etapă următoare de escaladare – folosind drone sau rachete cu focoase, cu distrugeri grave și, probabil, victime – conștientizarea pericolului nu va atinge un nivel atât de mare încât să intre într-o cooperare reală în materie de securitate cu Ucraina.
Ionuț Moșteanu - Foto: FB
De ce nu a doborât România drona Rusiei?
Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării Naționale, a oferit duminică clarificări despre misiunea de sâmbătă noaptea, în care piloții F-16, autorizați să doboare o dronă, au decis să nu deschidă focul din cauza riscurilor colaterale.
„Piloții au avut autorizarea să doboare drona, însă în momentele în care au avut contact direct au evaluat riscurile colaterale și au decis să nu deschidă focul. E o decizie de profesionalism și responsabilitate”, a declarat Moșteanu.
