Președintele chinez Xi Jinping va demisiona, fiind ținta unei „lovituri de stat” din cauza blocajelor draconice pentru COVID-19 impuse în Shanghai.
Xi Jinping
Când Putin a ordonat primilor dintre cei 190.000 de soldați să intre în Ucraina pe 24 februarie, invazia a avut un efect seismic asupra Europei și lumii occidentale. Dar fiori s-au simțit și la aproximativ 5.000 de mile spre est: Taiwanul a devenit rapid un subiect în atenție.
O Europă fragilă economic, cu abordări și agende diferite în cadrul alianței transatlantice, din punctul de vedere al Franței, Germaniei, SUA și Marii Britanii, în privința crizei ucrainene, se confruntă cu o Rusie motivată, semnificativ întărită după pactul strategic cu China.
Președintele rus, Vladimir Putin, a anunțat că Rusia a semnat un nou contract cu China pentru a livra încă 10 miliarde de metri cubi (bcm) de gaz pe ruta din Orientul Îndepărtat.
Guvernul de la Beijing afirmă că a înregistrat progrese pe calea democrației.
Oficialii americani și cei europeni sunt atenți la abuzurile comise de către autoritățile comuniste de la Beijing.
Liderul de la Casa Albă consideră că președintele chinez a pierdut ocazia să influențeze oamenii din toată lumea.
Xi Jinping și înalți oficiali plănuiesc să rescrie istoria Partidului Comunist Chinez. O „rezoluție istorică” îl pune pe liderul de la Beijing la egalitate cu Mao Zedong.
