Paștele este considerată ceam mai mare sărbătoare a creștinătății pentru că se sărbătoriește Învierea lui Iisus. Românii au o serie de tradiții și superstiții pe care le respectă. Totul se întâmplă imediat după slujba e Înviere.
Paștele este considerată ceam mai mare sărbătoare a creștinătății pentru că se sărbătoriește Învierea lui Iisus. Românii au o serie de tradiții și superstiții pe care le respectă. Totul se întâmplă imediat după slujba e Înviere.
Sâmbăta mare este ultima zi din Postul Paștelui. Românii fac ultimele pregătiri pentru această sărbătoare. Respectă obiceiuri din străbuni și se feresc de ghinion. Practic ne mai despart câteva ore de cea mai mare sărbătoare a creștinătății
Pe 27 aprilie creștinii ortodocși sărbătoresc Sâmbăta Floriilor. Această zi se mai numește și Sâmbăta lui Lazăr, iar românii resepctă o serie de obieciuri străvechi. Printre acestea se află și coptul plăcintelor cu mere.
Pe 26 aprilie este sărbătoare mare în calendarul ortodox. Este din nou cruce neagră. Mai sunt 10 zile până la Paște iar credincioșii se pregătesc pentru această mare sărbătoare a creștinătății.
Pe 22 martie, în calendarul ortodox este sărbătorită o prințesă care a fost prigonită de tatăl său. Este nimeni alta decât Drosida, fiinca împăratului Traian. Credincioșii care postesc în această zi vor avea noroc și sănătate.
Fiecare zi din calendar este o sărbătoare în sine. Pe 21 martie, creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe un mare sfânt. Acesta a trăit 120 de ani. Românii păstrează mai multe tradiții pentru această zi.