Începe Săptămâna Luminată. Românii au obiceiuri și tradiții pentru această perioadă dar și superstiii pe care le respectă pentru a atrage binele asupra familiei și gospodăriei.
Sarbatoare
Paștele este considerată ceam mai mare sărbătoare a creștinătății pentru că se sărbătoriește Învierea lui Iisus. Românii au o serie de tradiții și superstiții pe care le respectă. Totul se întâmplă imediat după slujba e Înviere.
Ce făceau românii de 1 mai în timpul lui Ceaușescu? De multă vreme, după 1990, prima zi a ultimei uni de primăvara nu prea mai are legătură cu semnificația sa inițială. Perioada e mai degrabă prilej de minivacanțe, dar, cu toate acestea, există o tradiție ce s-a menținut și azi.
Miercurea Mare sau Mirecurea Sfântă este a treia zi din Săptămâna Patimilor. În biserici continuă Deniile, iar credinciosii merg la slujbe seara, după ce termină treburile pe lângă case.
Pe 30 aprilie aprilie în calendarul ortodox este Marțea Mare. Această zi are o semnificație importantă pentru români. Seara este slujbă la biserică (denie). Credincioșii ascultă povestea celor 10 fecioare.
Pe 29 aprilie este prima zi din Săptămâna Patimilor. Se mai numește și Lunea Mare, iar bisericile țin slujbe. Această zi are o semnificație aparte, creștinii începând pregătirile pentru Paște.
Este sărbătoare religioasă pe 25 aprilie. Creștinii ortodocși sărbătoresc doi sfinți mari dar respectă și tradițiile din străbuni pentru a le merge bine. Este o zi în care toată lumea se străduiește să nu atragă ghinionul.
Astăzi, 23 aprilie, este sărbătorit Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință. Câți români îi poartă numele și cui îi poți spune „La mulți ani”?
