Românii votează iar în „Duminica Orbului”. Această zi se sărbătorește mereu, în calendarul ortodox, în a șasea duminică de după cea de Paște. Anul acesta, ea pică chiar pe 9 iunie, data alegerilor locale și europarlamentare.
Tot în această zi de sărbătoare creștină s-au desfășurat și primele alegeri de după căderea regimului comunist, dar în 20 mai 1990, când Ion Iliescu și Frontul Salvării Naționale (FSN) au câștigat categoric alegerile prezidențiale și parlamentare, punând țara pe o „albie” care a decis felul în care a arătat viitorul acesteia.
Românii votează iar în Duminica Orbului. Ziua în care Ion Iliescu și FSN câștigau alegerile din 1990
În calendarul ortodox, „Duminica Orbului” se celebrează mereu în a șasea duminică de după cea de Paște.
Semnificația sa religioasă se leagă de minunea vindecării unui orb din naștere, realizată de Iisus Hristos.
Această faptă miraculoasă a Mântuitorului face subiectul unui capitol aproape integral din Evanghelia după Ioan.
De fapt, acest lucru s-a întâplat într-o zi de sâmbătă, dar, ulterior, Părinții Bisericii au rânduit ca la duminici să se citească textele cele mai importante din Evanghelii, iar această minune s-a numărat printre ele, scrie doxologia.ro.
Dar tot de „Duminica Orbului” se leagă și primele alegeri libere organizate în România, în 1990, după 45 de ani de regim comunist.
Citește și: La 34 de ani de la Mineriadă, procurorii bat din nou la ușa lui Ion Iliescu
În acel an, sărbătoarea religioasă a picat pe 20 mai, data la care românii au fost chemați să-și exprime votul la alegerile prezidențiale și parlamentare.
„Duminica Orbului” se sărbătorește mereu în a șasea duminică după cea a Paștelui - Foto: crestinortodox.ro
Contextul desfășurării lor era unul tensionat. Și asta deoarece Consiliul Frontului Salvării Naționale (CFSN) - autoinstituit ca putere legislativă și executivă temporară, însărcinată cu pregătirea primelor alegeri libere și corecte din România postdecembristă - a anunțat, în februarie 1990, că se transformă în partid politic - FSN - în ciuda promisiunilor inițiale făcute de președintele organismului respectiv, Ion Iliescu.
Piața a fost ocupată
Ca urmare, Piața Universității a fost ocupată încă din 22 aprilie de grumuri tot mai mari de protestatari, care manifestau împotriva acestei decizii și a pericolului ca foști lideri comuniști - cum era și Iliescu - să preia puterea în țară, în ciua răsturnării regimului Ceaușescu.
Totul a culminat cu incidentele din 13 iunie, urmate de venirea minerilor în București - în ceea ce s-a numit Prima Mineriadă - și intervenția lor brutală asupra protestatarilor, dar și a sediilor partidelor istorice, ce abia se reînființaseră, precum și asupra oricărei „ținte” umane suspecte.
Atunci au fost bătuți până în pragul morții, printre alții, Marian Munteanu, liderul Ligii Studenților și actorul Dragoș Pâslaru, doi dintre cei mai vocali protestatari din Piața Universității, la adresa FSN și a lui Ion Iliescu.
În acea atmosferă, ce a redus, practic,la tăcere vocile opoziției, s-au desfășurat, pe 20 mai, care a coincis cu „Duminica Orbului” în acel an, primele alegeri prezidențiale și palamentare, teoretic libere și democratice, după 50 de ani de dictatură.
Citește și: Petre Roman, chemat la Parchetul General, în dosarul Mineriadei. Statul îi plătește 1.750 € pensie
Singura „oază” luminoasă a fost modul civilizat în care s-au derulat dezbaterile televizate între cei trei candidați la președinție, Ion Iliescu, Radu Câmpeanu, din partea PNL, și Ion Rațiu, reprezentantul Partidului Național Tărănesc Creștin și Democrat (PNTCD), cum se numea pe atunci.
Dar votul cetățenilor a adus o victorie zdrobitoare pentru Iliescu și partidul FSN, pe care-l conducea alături de Petre Roman.
Ion Iliescu, în 1990 - Foto: stiridecluj.ro
Prezență record de vot
Conform statisticilor, din numărul total de 17.200.722 alegători, atunci s-au prezentat la vot 14.826.616, adică o participare uriașă, de 86,19%.
Alegerile prezidențiale au fost câștigate detașat, din primul tur, de Ion Iliescu, cu 85.07% din voturile exprimate, urmat, la mare distanță, de Radu Cîmpeanu, președintele PNL, la acel moment, cu 10,04% și de Ion Rațiu, vicepreședintele Partidul Național Țărănesc, Creștin și Democrat (PNȚCD) condus la acea vreme de „Seniorul” Corneliu Coposu, cu 4,29 %.
La alegerile parlamentare pentru Senat, Frontul Salvării Naționale (FSN), a luat „caimacul”, obținând 67,02% din voturi, fiind urmat de Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR), condusă de scriitorul Géza Domokos, cu 7,2%.
Pe următoarele locuri s-au clasat Partidul Național Liberal (PNL), cu 7,06%), Mișcarea Ecologistă din România (MER), grupare condusă de Otto Weber, cu 2,5% voturi și Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat (PNȚCD), cu 2,45%.
În Camera Deputaților au intrat reprezentanți ai mai multor partide decât în Senat, 14, dar scorul cel mai mare l-a avut, de departe, tot FSN.
Acesta a obținut 66,31% din voturi, urmat de UDMR, cu 7,23%, PNL, 6,41%, MER, 2,62% și PNȚCD, cu 2,56 din voturi.
Citește și: Cum lăudau Dorneanu, Iliescu, Isărescu, Meleșcanu, Daea comunismul și pe Ceaușescu
Dacă doriți să vă amintiți
Au mai obținut locuri în Camera Deputaților încă alte 8 partide, acestea fiind: Partidul Democrat Agrar din România, Partidul Ecologist Român, Partidul Social Democrat Român, Grupul Democrat de Centru, Partidul Liber Schimbist, Partidul Reconstrucției Naționale din România, Partidul Tineretului Liber Democrat din România, Forumul Democrat al Germanilor din România și Uniunea Liberală Brătianu.
Cei care și-au at seama de pericolul neocomunismului reprezentat de victoria categorică a lui Iliescu și a FSN-ului, au legat simbolic această optțiune a eectoratuui de faptul că românii votaseră n „Duminica Orbului”.
Prin urmare, majoritatea nu fuseseră capabili să vadă ce va însemna conformarea oficială a puterii regimului Iliescu pentru viitorul țării.
Alegerile au fost organizate doar pe baza unei legi electorale, neexistând o Constituție nouă la acel moment. Aceasta a fost gata abia un an și jumătate mai tîrziu, fiind adoptată de Adunarea Constituantă pe 21 noiembrie 1991 și a intrat în vigoare din 8 decembrie 1991.
Pe baza ei, au fost organizate următoarele elegeri prezidențiale și parlamentare, din 27 septembrie 1992 - primul tur - și 11 octombrie, cel de-al doilea.
Ele au dat câștig de cauză tot lui Ion Iliescu și FSN-ului, care între timp își schimbase numele, pe fondul unor sciziuni interne, în Frontul Democrat al Salvării Naționale (FDSN).
Totuși, de această dată, Iliescu n-a mai câștigat atât de categoric, fiind nevoit să intre și în al doilea tur de scrutin, contra celui de-al doilea clasat în primul tur, Emil Constantinescu reprezentantul Convenției Democrate Române (CDR).
În al doilea tur, Iliescu s-a impus, însă, confortabil, deși nu ca în urmă cu doi ani, adunând 61,43% din voturi, iar Constantinescu doar 38,56%.
Peste patru ani, la alegerile din 1996, situația avea să se schimbe, Emil Constantinescu devenind președintele României în detrimentul lui Iliescu. Dar fostul ministru ceaușist al Tineretului și prim-secretar în două județe a revenit la putere în 2000.
A învins Nea Nelu
Și asta, după ce Constantinescu, spre dezamăgirea și uluiala partidelor istorice, a CDR și a tutror opozanților lui Iliescu a decis să nu mai candideze pentru un nou mandat. El a motivat decizia printr-o formulare devenită faimoasă, declarându-se „învins de sistem”. A fost una din cele mai mari dezamăgiri ale democrației române de după 1990.
Acum, pe 9 iunie, românii sunt chemați din nou la vot în „Duminica Orbului”. E drept, pentru alegerile locale și europarlamentare, de această dată. Dar importanța acestui scrutin o resimte, la urma urmei, fiecare cetățean, în orașul ori comuna în care locuiește. Rămâne la latitudinea fiecăruia ce anume va „vedea” ori cât de „orb” va fi.
Gheorghe Funar, din partea Partidul Unității Națiunii Române, care a fost votat de 10,87% dintre alegători, Caius Traian Dragomir, independent, 4,74 și Ioan Mânzatu, Partidul Republican, 3.04% și Mircea Druc, Mișcarea Ecologistă din România, cu 3,74%
Ion Iliescu a fost ales președinte, obținând în turul doi 61,43% din voturi, surclasându-l astfel pe candidatul opoziției, Emil Constantinescu, din partea Convenției Democrate Române (CDR), care a întrunit doar 38,56% din voturile exprimate în al doilea tur.
