Peste 500.000 de români își sărbătoresc onomastica sâmbătă, 29 iunie, de Sfinții Petru și Pavel.
Își sărbătoresc ziua de nume cei pe care îi cheamă Petru, Pavel, Paul Petrică, Petrișor, Petronel, Paulică, Pavlov, în rândul bărbaților, și Paula, Petronela, Paulina, Petra, Paulica, Petruța, în rândul femeilor.
Sfinții Petru și Pavel. Peste 500.000 de români își sărbătoresc onomastica. Tradiții și superstiții
Această sărbătoare este precedată de un post care nu are o durată fixă, pentru că începutul său este calculat în funcție de data Paștelui din acel an.
Citește și: Rusaliile, sărbătoarea care încheie ciclul pascal. Tradițiile și superstițiile românilor
Anul acesta, postul Sfinților Petru și Pavel a început pe 24 iunie, de Rusalii, și ține până pe 29 iunie.
Superstiții și obiceiuri de Sfinții Petru și Pavel
În calendarul popular, în ziua de 29 iunie se prăznuiau Moșii de Sânpetru, o zi cu multe tradiții și superstiții. Se dădeau de pomană colivă, miere, lumânări, nuci și mere. Se zice că din această zi, cucul şi privighetorile nu mai cântă.
Sânpetru de vară indică și miezul verii agrare sau perioada secerișului. Sfântul Petru este cunoscut și ca patronul agriculturii sau răspunzătorul de recolte. Acum este un bun prilej pentru gospodari să calce ceapa și usturoiul, pentru a avea roade din belșug.
Pentru a fi ferit de cele rele, în ziua de Sânpetru, se purta usturoi și pelin în buzunare.
Se zice că Sfântul Petru se poate supăra pe cei ce nesocotesc această zi de sărbătoare și poate arunca cu tunete și grindină peste culturi.
Citește și: Noaptea de Sânziene, când se deschid Cerurile. Tradițiile și superstițiile românilor pe 24 iunie
Nu este bine să scuturi merii înainte de 29 iunie, căci poate cădea cu grindina peste holde.
Pentru a nu se înmulți pistruii și petele de pe față, oamenii se spălau cu apă la miezul nopții, când cântă cocoșii.
Femeile nu ar trebui sa mănânce mere până în această zi, pentru a se feri de boli.
Dacă va tuna în ziua de Sânpetru, nucile sau alunele nu vor avea miez și vor fi veirmănoase.
Oamenii nu au voie să muncească, nici la câmp, şi nici în gospodărie. În această zi nu se spală, nu se aruncă gunoiul din casă.
Citește și: Ce trebuie să faci în ziua de joi pentru a avea noroc în dragoste. Românii respectă acest ritual
Se zice că de Sânpetru apar licuricii, care le arată calea celor rătăciți în păduri. Se crede că licuricii apar când plesnește Sfântul Petru din bici.
Pe vremuri în prima duminică după Sfinții Apostoli Petru și Pavel se ținea și Târgul de fete în ținutul Muntelui Găina, din Munții Apuseni. Odată cu introducerea calendarului gregorian în stil nou acesta tradiție are acum loc în cea mai apropiată duminică dedicată Sfântului Ilie, scrie traditii-superstitii.ro.
Cine a fost Sfântul Apostol Petru?
Sfântul Petru, unul dintre cei doisprezece apostoli, fratele Sfântului Apostol Andrei, era de origine din Bethsaida, localitate aflată în apropierea Lacului Tiberiadei. Numele lui Petru a fost Simon. La acceptarea lui ca apostol, primeşte numele de Chifa, echivalentul lui Petru în aramaică, ceea ce înseamnă „piatră”.
Citește și: Ce este interzis să faci în ziua de vineri ca să nu ai ghinion. Tradiția respectată de femei
Sfântul Petru s-a lepădat de Hristos de trei ori, una dintre dăți fiind chiar înainte de răstignirea lui Iisus. După Înălțare, Petru a vorbit ucenicilor, care au ales ca Matia să îi ia locul lui Iudia. În ziua Cincizecimii, după predica ținută de Petru, mii de persoane s-au botezat.
Sfântul Apostol Petru a propovăduit la Ierusalim, în Iudeea, în Samaria, în Asia Mică, până în Babilon.
Ajunge la Roma în timpul celei de a doua captivităţi a Sfântului Apostol Pavel, sau cel mai devreme după revenirea acestuia din Spania şi înainte de a face călătoria de rămas bun în Asia Mică şi Macedonia. Aici, la Roma, Sfântul Apostol Petru a suferit o moarte martirică alături de Sfântul Pavel, în timpul persecuţiei neroniene.
Citește și: Ce să nu faci sub nicio formă în ziua de sâmbătă. Superstițiile de groază întâlnite la români
Sfântul Petru a fost răstignit cu capul în jos, după propria lui dorinţă, şi a fost înmormântat, potrivit mărturiei preotului roman Caius, slujitor în timpul episcopatului lui Zefirin (199-217), pe dealul Vatican, conform surselor citate de Agerpres.
Cine a fost Sfântul Apostol Pavel?
Sfântul Pavel, Apostolul neamuriIor, s-a născut într-o familie de evrei descendentă în Tarsul Ciliciei, probabil în primii ani ai erei creştine, primind numele de Saul.
A fost crescut şi educat în tradiţia fariseică la Ierusalim.
Aparţinând diasporei evreieşti, Pavel cunoştea şi vorbea limba greacă şi era familiarizat cu cultura şi civilizaţia elenistă. În plus, el deţinea şi cetăţenia romană. Deşi căsătoria era una din obligaţiile unui fariseu, Saul (numele ebraic) nu se căsătoreşte.
Saul devine unul din cei mai aprigi persecutori ai creştinilor, văzând în credinţa creştină un duşman de moarte al tradiţiei legaliste iudaice. Este martor al martirizării Sfântului Ştefan, păzind hainele celor care l-au lovit cu pietre până l-au omorât.
Evenimentul îl transforma pe Saul dintr-un înflăcărat prigonitor al creştinilor, în cel mai mare propovăduitor al Evangheliei lui Hristos.
Saul este botezat de către Anania și propovăduieşte apoi la Damasc, că Iisus este Fiul lui Dumnezeu.
Sfântul Pavel a făcut trei călătorii misionare mai întâi în Antiohia, în Cipru; apoi în Asia Mică, în Pamfilia, Frigia, Galatia cu cetăţile Listra, Iconiu, Derbe, Milet, şi Efes, unde a pătimit multe de la păgâni şi iudei. Apoi, a trecut în Macedonia şi în Ahaia (Grecia), propovăduind în cetăţile Filipi, Bereea, Tesalonic, Corint, şi Atena.
Sfântul Apostol Pavel unde a fost prins la Ierusalim de evrei şi ţinut în lanţuri şi în temniţă peste doi ani.
La cerea sa, a fost dus apoi cu mari primejdii la Roma, predicând şi aici Evanghelia mântuirii încă doi ani. În anul 64, la ordinul împăratului Nero, a fost prins şi i s-a tăiat capul, în Roma, conform surselor citate de Agerpres.
