15 mai este o sărbătoare religioasă care este notată cu o cruce neagră în calendar. Este zi de post însă biserica dă dezlegare la pește. În această zi sunt sărbătoriți doi sfinți. Unul dinte ei a tipărit primul abecedar din Moldova.
Ziua de 15 mai este miercurea iar românii au o serie de obiceiuri legate de aceasta.
Sărbătoare religioasă 15 mai. E cruce neagră în calendar. De ce nu e bine să te speli pe cap?
În a treia zi din săptămână se spune că trebuie să fim atenți să nu încălcăm vreo tradiție pentru a ne feri de ghinion.
Miercurea este considerată a fi ziua Maicii Domnului, de aceea pentru a avea noroc este bine să respecți anumite reguli.
Miercurea este considerată o zi curată și binefăcătoare, prielnică muncilor în afara casei (semănat, arat, cosit).
Cine postește în această zi, va avea parte de liniște sufletească, de împăcarea că a făcut Voia Domnului și de siguranța că familia lui va fi ferită de rele și boli.
În tradiția românească se spune că miercuri era ziua în care ţăranii posteau pentru Maica Domnului, ziua în care se puneau cloşti şi în care se începea aratul.
Din bătrâni se spune că nu este bine ca miercurea să te speli pe cap, să îți tai unghiile sau să se spele hainele pentru că riști să te îmbolnăvești sau riști să rămâi văduv devreme.
Citește și: Ce trebuie nu faci în ziua de miercuri pentru a-ți merge bine. Altfel atragi ghinionul
Cine este Sfântul Cuvios Pahomie cel Mare
Sfântul Cuvios Pahomie cel Mare, pomenit în calendarul creştin ortodox la 15 mai, este considerat întemeietorul monahismului cenobitic (tradiţie monahală caracterizată prin viaţa în comun a călugărilor).
Originar din Tebaida de Sus, Egipt, Sfântul Pahomie a cunoscut creştinismul ca soldat în armata cezarului Maximian Daia. După terminarea stagiului militar, s-a botezat şi s-a dedicat vieţii ascetice pe lângă eremitul Palamon.
A constatat atunci că ascetismul sever practicat de anahoreţi nu este benefic pentru monahii neexperimentaţi care nu puteau să îşi formeze un caracter altruist trăind singuri.
Din acest motiv, în jurul anilor 320, 325, a întemeiat o comunitate monastică alcătuită din pustnici, care urmau să ducă o viaţă ascetică sub îndrumarea unui stareţ. Aşezământul a fost ridicat în apropiere de satul Tabana, pe o insulă de pe Nil, în Egiptul de Sus. Întreaga activitate în această mănăstire cu viaţă de obşte se desfăşura după un regulament strict, o "pravilă" obligatorie pentru toţi, iar principiul călăuzitor era întreţinerea "sfintei comuniuni" ca toţi să-i fie unuia de ajutor şi fiecare să fie sprijin tuturor.
Foto: crestinortodox.ro
Obştea monahală condusă de Sfântul Pahomie s-a mărit în timp atât de mult încât a fost necesar înfiinţarea unor noi mănăstiri. Astfel, o parte dintre monahii de la Tabana a fondat o nouă mănăstire în apropiere de Phbow, devenită ulterior centrul administrativ şi spiritual al mănăstirilor pahomiene. Acolo s-a mutat şi Sfântul Pahomie, care la sfârşitul vieţii sale conducea obştile monahale din 11 mănăstiri.
Citește și: Ce se întâmplă dacă lucrezi când e cruce neagră în calendar. Semnificația acestor sărbători
A tipărit primul abecedar din Moldova
Astăzi este pomenit şi Sfântul Ierarh Iacob Putneanul, mitropolitul Moldovei.
Sfântul Iacob de la Putna a intrat în viaţa monahală de la 12 ani, a ajuns egumen al Mănăstirii Putna, episcop de Rădăuţi, mitropolit al Moldovei (1750-1760).
Rugăciunile şi activităţile sale au fost îndreptate în primul rând spre binele familiei, creşterea şi educaţia copiilor şi ajutorarea săracilor şi a celor în nevoi. Este al doilea mare ctitor al Mănăstirii Putna şi ctitor la mai multe biserici şi mănăstiri.
A tipărit primul Abecedar din Moldova (1755), s-a îngrijit de înfiinţarea spitalului Sfântul Spiridon din Iaşi (1757) şi a primei şcoli rurale din Moldova, în satul Putna (1759).
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa din 6-7 iunie 2016, a hotărât canonizarea Sfântului Iacob Putneanul, cu ziua de prăznuire la 15 mai. (surse: "Istoria monahismului ortodox românesc de la începuturi până în prezent", scrie Agerpres.
