Starea de urgență sub care a funcționat România, începând cu 16 martie și până în 15 mai, din cauza epidemiei provocate de noul coronavirus, a cauzat o serie de probleme nu doar pentru sistemul medical, ci și în privința legislației.
Starea de urgență sub care a funcționat România, începând cu 16 martie și până în 15 mai, din cauza epidemiei provocate de noul coronavirus, a cauzat o serie de probleme nu doar pentru sistemul medical, ci și în privința legislației.
10% dintre decesele înregistrate din cauza epidemiei de coronavirus s-au produs în centre pentru îngrijirea vârstnicilor și centre pentru persoane cu dizabilități, conform datelor oficiale adunate până în 10 mai.
De la site-uri obscure la medici și politicieni notorii, propaganda și dezinformarea despre coronavirus au înflorit.
Compania de achiziții medicale a statului, unde director este un fante numit de Ponta, nu comunică cu media.
Imediat după ce Covid-19 a fost definit de Organizația Mondială a Sănătății, în încercarea de a găsi modalități de prevenție, predicție a evoluției și terapie, în spațiul public au apărut o serie de informații despre efectul unor anumite medicamente.
Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, dr. Marius Geantă, a explicat care sunt pașii până la punerea pe piață a unui vaccin împotriva COVID 19 și care este stadiul cercetărilor la nivel mondial.
Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK), Dragoş Anastasiu, a estimat că economia României nu îşi va mai permite noi măsuri de carantină totală în cazul în care se va înregistra un al doilea val al pandemiei de COVID-19.
Efectele economice la nivel sectorial ale pandemiei generate de COVID-19 au împărţit afacerile în patru categorii, respectiv servicii esenţiale, marii câştigători, perdanţi şi supravieţuitori.