Statul plătește anual 3.140.000.000€ pensii speciale pentru care nu s-a contribuit. Cine sunt privilegiații?
3,14 miliarde de euro reprezintă partea necontributivă a pensiilor, pe care statul român le plătește anual. 85% dintre aceşti bani sunt pentru pensiile militarilor, dar dezechilibrul şi imoralitatea sunt în altă parte.
Newsweek a discutat cu un expert, care a declarat că suma pe care statul o plătește pentru partea necontributvă a pensiilor pare că se dublează cam o dată la 10 ani.
În acest sens, Newsweek a scris că pensiile speciale ale magistraților au crescut cu 16.000 de lei net, în doar 10 ani.
Pensia specială medie a magistraților este azi de 25.356 de lei net. În anul 2016, pensia specială medie a magistraților era de doar 9.221 de lei.
Pensia specială medie a magistraților era, în 2015, cu 16.000 de lei net mai mică decât azi.
Mai jos, analiza pe larg:
Citește și: DOCUMENT Pensiile speciale au crescut cu 16.000 lei în 10 ani. Pensiile contributive cu 2.000 lei
Este o chestiune de moralitate. Nu e normal ca unii să contribuie o viaţă şi să aibă pensii normale, poate prea mici, iar alţii să primească într-un procent mai mic sau mai mare bani de la stat, necontributivi, adunaţi de la primii, în calitate de contribuabili.
Mai există şi o perspectivă pesimistă: din cauza pensionărilor unor oameni aflaţi în plină activitate, în respectivele domenii urmează o criză de forţă de muncă.
Statul plătește 3.140.000.000 € pensii pentru care nu s-a contribuit
Culmea, chiar aceia ce se opun reformei pensiilor speciale se prevalează de faptul că urmează o criză în sistem, compromiţând subiectul şi făcându-l inutilizabil în discursul public.
Toate aceste elemente de inechitate constituie un potenţial mare de conflict social, care va mai supura în anii care vin, chiar dacă actualul proiect al pensiilor magistraţilor trece de CCR.
Citeşte şi: Ex-șefa Înaltei Curți a ieșit la pensie cu 8.000€. După 3 luni s-a reangajat avocat pe mii de €. Are 52 ani
Pensiile speciale (al căror nume, conform legii, este "pensii de serviciu") au două componente. Una este partea contributivă a pensiei și alta este partea necontributivă, pe care o compensează statul.
Pensia specială medie a magistraților este de 25.400 de lei, dar ei au contribuit pentru doar 7.500 de lei.
Statul a decis că trebuie să plătească o sumă enormă de bani, lunar, pentru partea necontributivă a pensiilor speciale.
Citeşte şi: Șefa CSM, despre tăierea pensiilor speciale: „Suntem unici“
Suma de bani plătită de stat pentru pensiile magistraților, pentru care aceștia nu au contribuit, este de 1.754.676.480 de lei.
"Cea mai importantă problemă este faptul că, la o pensie medie de serviciu de 25.000 de lei, partea de contributivitate, la medie, e undeva de 30%, cea mai scăzută dintre toate categoriile profesionale care au pensii de serviciu", spune consultantul în management Valentin Ionescu.
Aşadar, la magistraţi problema principală nu este suma de bani de plată, ci cât reprezintă ea din totalul pensiei: 70%.
Citeşte şi: Bătălia pentru pensiile speciale. Magistrații nu renunță la salariile imense, ignorând criticile ONG-urilor
Magistraţii, explică Ionescu, "sunt cei mai mari beneficiari, întrucât componenta de contributivitate, la medie, este de 30%".
La diplomați, lucrurile stau mai mult decât invers: componenta de contributivitate este 80% și partea compensatorie, adică cheltuiala totală de stat, e restul de 20%.
La funcționarii publici parlamentari, componenta de contributivitate este de 88,6%. La personalul navigant, pe Legea 223/2007, este de 52%, adică statul plătește pentru ei restul de 48%.
Suma totală, peste 3 miliarde de euro
La personalul auxiliar de specialitate din instanțe, componenta de contributivitate este de 65%, iar cea compensatorie, logic, restul de 35%.
La Curtea de Conturi, componenta de contributivitate este de 83% și restul de 17% este componenta compensatorie.
Statul, anul trecut, a avut o cheltuială totală anuală de stat, pentru pensiile de serviciu, de 15,7 miliarde de lei. Adică de 3,14 miliarde de euro.
85% sunt pensiile de serviciu ale militarilor
Din cei 15,7 miliarde de lei, undeva la 85% din partea compensatorie sunt pensiile militarilor. Nu pentru că partea necontributivă la pensie ar fi foarte mare, ci pentru că sunt mai mulți pensionari militari. Dincolo de lege, la militari, denumirea de "pensie de serviciu" este corectă.
"Dar eu nu vă pot da acolo pensia medie și nu vă pot da nici numărul beneficiarilor, pentru că acestea sunt date secrete", a spus pentru Newsweek România Valentin Ionescu.
"Adică", a continuat acesta, "la pensiile militarilor, pe Legea 223/2002, nu se dau cifre, se merge pe agregați și acolo, din totalul acesta, pentru pensiile de serviciu, deci majoritatea cheltuielilor, din totalul pensiilor de serviciu, se duce la cadrele militare".
Cei mai mari beneficiari dintre militari: poliţiştii
Când vorbim despre "cadre militare", se pare că cei mai mari beneficiari sunt polițiștii. Apoi, sunt militarii și fostele cadre legate de serviciile de informații.
Câţi sunt exact, nu se ştie, din motive de siguranţă naţională şi e foarte corect aşa. Există, pentru aceşti oameni, o singură casă de pensii, numită OPSNAJ.
"Deci", spune expertul, "pentru magistrați, ar fi peste 1,7 miliarde de lei. Nu e așa de mult, numai că componenta de contributivitate este foarte scăzută, cea mai scăzută dintre toate categoriile profesionale.
Un dezechilibru şi o imoralitate
Asta este din punctul meu de vedere un dezechilibru și în același timp o imoralitate. Statul, dacă puneți cap la cap, plătește 155 de miliarde de lei, din bugetul asigurări sociale de stat, pentru toată lumea".
Aceasta înseamnă pensiile din Pilonul 1 și o parte dintre pensiile de serviciu. "Atenție: o parte (n. red.: cea contributivă), pentru că o altă parte dintre pensiile de serviciu sunt plătite de la bugetul de stat. În diferite proporții, pe fiecare categorie, aşa cum v-am enumerat mai devreme", spune Valentin Ionescu.
Cazul Corina Corbu
Fenomenul cel mai interesant şi, simultan, pervers este că mare parte din cheltuiala totală anuală de stat e cu pensiile de serviciu ale militarilor (ceea ce, cum am explicat, este logic), iar dezechilibrul şi imoralitatea strigătoare la cer sunt la o mică parte dintre aceşti bani: la magistraţi.
Fosta şefă a Înaltei Curţi, Corina Corbu, a ieşit la pensie la 52 de ani, cu o pensie de... 8.000 de euro. După trei luni, s-a angajat avocat. Avocat-partener, la o mare firmă de avocatură, Muşat & Asociaţii.
Unde iarăşi câştigă foarte mulţi bani. Newsweek a scris pe larg mai jos:
Citește și: Ex-șefa Înaltei Curți a ieșit la pensie cu 8.000€. După 3 luni s-a reangajat avocat pe mii de €. Are 52 ani
Cum a crescut cheltuiala totală de stat
La fel de instructivă asupra fenomenului este succesiunea cifrelor. Surse experte din piaţă ne-au declarat că, în 2009, Emil Boc rezolvase parţial problema pensiilor speciale, în sensul că îi trecuse pe toţi militarii, cu pensiile de serviciu, pe contributivitate.
Pe de altă parte, Boc, de magistraţi, nu s-a atins, dar cheltuiala totală de stat scădea. Dar apoi a urmat Cabinetul Ponta şi, treptat, lucrurile s-au schimbat, sub sloganul "să reparăm nedreptăţile" (n. red. cabinetelor lui Emil Boc).
În anul 2016, cheltuiala totală de stat era de 6,5 miliarde de lei, în 2017 8,8 miliarde de lei, în 2018 era 9,35 miliarde de lei, iar în 2019 9,48 miliarde de lei.
Acum, s-a ajuns la încă 6,22 miliarde de lei în plus, "adică la anul, dacă merge tot așa trendul, se dublează. Undeva la 10 ani, aceste pensii au tendința de dublare, din varii motive", explică Ionescu.
Nesustenabil
Este sustenabil? "Nu este sustenabil", răspunde specialistul, "pentru că pierzi o forță de muncă în sistemul de ordine publică și în sistemul judiciar, pentru că sistemul de pensie actual încurajează ieșirea la pensie, ieșirea din piața muncii mai repede".
"Eu înțeleg că Guvernul vrea să rezolve problema asta, dar, din câte văd eu, pentru că nu s-a ajuns la o înțelegere, problema nu s-a rezolvat.
Se dă un regim tranzitoriu, în care să se treacă la o reducere, și se ajunge undeva în 10 ani la o situație care oarecum poate să echilibreze ce se întâmplă acum în sistemul judiciar.
Dar noi ne vom confrunta în următorii 10 ani cu o criză de forță de muncă în Poliție, în Armată și în sistemul judiciar, tocmai din cauza acestui sistem de pensii de serviciu", a spus Newsweek România Valentin Ionescu, consultant în management.
Ce altceva poţi să faci cu aceşti bani?
Cu 3,14 miliarde de euro, se pot finanța proiecte majore, în domenii precum Infrastructura, Energia verde sau Digitalizarea.
Se poate investi în afaceri de anvergură. Pot fi susţinute Cercetarea și Inovația sau se pot achiziționa active semnificative.
În general, suma este suficientă pentru a iniția programe ample, similare cu cele din cadrul PNRR, inclusiv reforme și investiții în domenii strategice.
