Newsweek România a atras atenția că accesul copiilor la cărți este tot mai limitat. Statul închide anual sute de biblioteci publice, singura soluție pentru copiii săraci de a avea acces la lectură.
În total, România a închis, după Revoluție, 7.000 de biblioteci, peste 200 pe an. Pentru majoritatea covârșitoare a românilor, bibliotecile reprezintă singura alternativă la prețul prohibitiv al cărților.
La revoluție, România avea 2.620 de biblioteci comunale, cifră care s-a menținut până în 2000 când s-a ajuns la 2.618.
În 2010 mai existau un număr de 2.534 de biblioteci comunale. Apoi, a început declinul.
În ultimii zece ani, s-au închis 781 de biblioteci la sate, în medie aproape 80 pe an. Nicio regiune nu a fost exclusă de la acest declin.
Din satele din Oltenia au dispărut 100 de biblioteci, din Ardeal aproape 300, alte 80 în zona Iași-Suceava.
Pentru că nu au exercițiul lecturii, copii nu îl dobândesc nici pe cel al înțelegerii.
68,5% dintre români nu au citit nici măcar o carte
- Doar 20% dintre români citesc o dată pe lună şi 8% citesc zilnic.
- 38,7% dintre persoanele de 15 ani nu înţeleg ceea ce citesc. România se află pe penultima poziţie dintre cele 28 de state membre UE la indicatorul „citire”.
- 40% este rata analfabetismului funcţional în România (elevul ştie să citească, dar nu reuşeşte să înţeleagă textul astfel încât să folosească informaţia dobândită pentru a rezolva probleme de zi cu zi).
- Aproape 50% dintre absolvenţii de studii liceale nu promovează examenul de bacalaureat şi au dificultăţi la evaluările naţionale, mai spun statisticile.
Citește și: Moartea bibliotecilor
Accesul la milioane de cărți, interzis
Închiderea în ritm alert a bibliotecilor publice, comunale sau școlare duce la dispariția a milioane de volume anual. Ele sunt puse sub lacăt o dată cu clădirile care le adăposteau.
Punerea sub lacăt a bibliotecilor s-a făcut la pachet cu volumele de cărți adăpostite de aceste clădiri. Potrivit cifrelor oficiale, numai în anul 2020, au dispărut 2,5 milioane de volume după cum se vede din facsimilul de mai jos. Niciun cititor nu mai are acces la aceste volume.
În ultimul deceniu, copiii și tinerii nu mai au acces la 14 milioane de volume. Sigur, unele volume s-au deteriorat și au trebuit scoase din biblioteci. Dar și aici vorbim de o poveste complicată, multe locuri de depozitare pentru cărți – și nu doar la țară – sunt improprii, umezela și igrasia ducând la deteriorarea constantă a cărților.
Citește și: 2.500.000 volume, dispărute în anul în care autoritățile au închis 400 biblioteci publice și școlare
Europa nu ne urmează „exemplul”
În timp ce România închide școli, biblioteci și taie bugetul Ministerului Culturii, statele europene subvenționează lectura cu sute de milioane de euro.
Statele lumii alocă resurse importante pentru încurajarea lecturii. „Peste un miliard de zloți (230 milioane euro) vor fi alocați Programului Național de Dezvoltare a Lecturii 2.0 pentru 2021-2025, pentru a sprijini diferitele forme de promovare a obiceiurilor de lectură în Polonia.
Intitulat NPRCz 2.0, programul este o extensie a Programului anterior, implementat în perioada 2016-2020 și este cel mai mare ca amploare, impact și buget dintre Programele naționale multianuale.
Programul NPRCz 2.0 își propune să creeze condiții pentru dezvoltarea și creșterea numărului de cititori în Polonia prin modelarea și promovarea atitudinilor pro-lectură și al bibliotecilor pedagogice și școlare (ca centre locale ale vieții sociale) care constituie un centru de acces la cultură și cunoaștere.
Portugalia: Promovarea lecturii, esențială
„Planul Național de Lectură din Portugalia este o inițiativă a Guvernului, aflată în responsabilitatea Ministerului Educației, în comun cu Ministerul Culturii.
Acesta este un răspuns la îngrijorarea privind nivelul de alfabetizare al populației în general, în special al tinerilor, care este semnificativ mai scăzut decât media europeană.
Obiectivul principal al Planului Național de Lectură este de a ridica nivelul de alfabetizare al poporului portughez și de a plasa țara la egalitate cu partenerii săi europeni.
Planul Național de Lectură are următoarele obiective: promovarea lecturii, considerând-o un element esențial în dezvoltarea individuală și progresul național, crearea unui mediu social favorabil lecturii, programe de stimulare a plăcerii de a citi în rândul copiilor, tinerilor și adulților, crearea de instrumente care să permită definirea unor obiective din ce în ce mai precise pentru dezvoltarea lecturii“, se arată într-un document oficial.
