Copiii proveniți din familii ai căror părinți nu își permit să cumpere cărți sunt „ajutaţi” de autorităţi să piardă competiția pentru un loc la liceu sau la facultate. 50.000 dintre ei abandonează, anual, școala.
Comuna Luciu, din județul Buzău, avea 170 cititori activi în 2016. Adică persoane cu permis de bibliotecă.
Un an mai târziu, Primăria a pus lacăt accesului la cărți gratis.
„Postul de bibliotecar este, acum, vacant și nu avem pe nimeni care să îl ocupe. Deocamdată nu avem în plan să angajăm pe cineva. Poate în luna iunie la rectificare. Biblioteca este închisă“, a precizat secretariatul primăriei pentru Newsweek România.
Unul din patru locuitori din comuna Cochirleanca, tot din județul Buzău, avea permis de bibliotecă. Azi, accesul la lectură publică pentru cei 1.500 de cititori activi ai localităţii este interzis.
„Biblioteca comunală s-a închis în urmă cu un an. De atunci, primăria tot caută o locație pentru a muta noul sediu, dar deocamadată nu știm când, cum și unde va funcționa din nou biblioteca“, ne-au explicat reprezentanții primăriei.
La Mărgăritești, bibliotecarul a fost promovat contabil la primărie, pentru că avea studii în domeniul afacerilor. „Era și salariu un pic mai mare, unu-două trei milioane de lei, contează“. Iar reprezentanţii Primăriei nu pricep ce înseamnă să privezi un copil de accesul liber la cărţi, altele decât cele şcolare.
„Fostul bibliotecar, actualul contabil nu mai are timp să treacă și pe la bibliotecă, să dea copiilor câte o carte?“, i-am întrebat. „Nu are timp. Poate, dacă ar fi fost biblioteca mai aproape de școală, dar este departe“, ne-a răspuns oficial Primăria Mărgăritești.
Deocamdată, nu sunt șanse ca micul templu al lecturii din comună, închis din august anul trecut, să fie redeschis. „Mai sunați dumneavoastră peste
câteva luni“.
Salariile nesăbuite au închis bibliotecile
Anul trecut – care nu a fost prins în statistica INS - a înregistrat cea mai mare scădere a numărului bibliotecilor de la ţară. Din surse ministeriale, dar şi din discuţiile de mai sus, am înţeles că multe primării au rămas fără bani, mai ales după ce au crescut nesăbuit salariile personalului angajat. Astfel
că, ulterior, au fost nevoite să facă reduceri bugetare, tăind tocmai posturile de bibliotecar sau investițiile în bibliotecile comunale.
Cifrele oficiale arată că oferta de lectură publică de la țară a fost constantă timp de peste două decenii, chiar și după deruta post-comunistă. Apoi, dintr-o dată, s-a prăbușit.
În 1990, existau 2.620 de bibloteci comunale. Cifra s-a menținut constantă până în 2011, când mai erau înregistrate 2572 de biblioteci comunale. În următorii cinci ani, s-au desființat, în medie, 100 de biblioteci comunale, așa că în 2016 s-a ajuns la doar 2007 deschise, potrivit INS.
Ministerul Educaţiei invocă declinul demografic de la sate, dar acest argument nu stă în picioare, dat fiind că, până în 2011, numărul bibliotecilor şcolare a fost constant. Mai degrabă, criza economică ar fi putut tăia fondurile alocate de primării pentru bibliotecile comunale.
Acestea sunt coordonate de Mini-terul Culturii şi Identităţii Naţionale, dar funcţionează în toate centrele de comună în subordinea consiliilor locale, fiind finanţatedin bugetele acestora, potrivit priorităților locale.
Judeţele cu cele mai puţine biblioteci
Lucrurile ar fi putut fi echilibrate dacă scăderea numărului bibliotecilor comunale (publice) ar fi fost compensată prin menținerea numărului bibliotecilor școlare (care funcţionează în unităţile de învăţământ). Dar acest lucru nu s-a întâmplat.
În 1990, existau 10.029 de biblioteci școlare, 8.518 în 2009 și 6.911 în anul 2016. În ultimii şapte ani, s-au închis, în medie, 230 de biblioteci şcolare pe an.
Județele cel mai slab dotate cu biblioteci școlare (sub 40%): Alba, Hunedoara, Mureș și Vaslui. Iași este județul cu cele mai multe școli, dar numai 48% au propria bibliotecă. Bucureștiul stă cel mai bine la acest capitol - 88% dintre școli sunt dotate cu propria bibliotecă, urmat de Ialomița, Teleorman și Galați, cu peste 70% dintre școli dotate cu bibliotecă
În 1990, existau 10.029 de biblioteci școlare, 8.518 în 2009 și 6.911 în anul 2016
Explicaţia oficială ar fi că „evoluţia demografică a populaţiei de vârstă şcolară a generat o diminuare constantă a cifrei de şcolarizare și, în același timp, reorganizarea rețelei şcolare. În aceste condiţii, numărul bibliotecilor şcolare nefuncționale a scăzut direct proporțional în raport cu numărul de elevi“, arată Ministerul Educaţiei.
O precizare importantă: în multe cazuri, primarii fac o confuzie voită și raportează singura bibliotecă din sat atât la categoria biblioteci comunale, cât și la categoria școlare.
La ce bun să citești
În ţara unde ministrul Educaţiei este agramat iar premierul României nu cunoaşte sensul cuvintelor, la ce bun să mai citeşti? Există numeroase studii şi argumente psiholgice care arată că lectura ajută la dobândirea de noi cunoştinţe, generează toleranţă faţă de diversitate, dar cifrele Ministerului Educaţiei sunt cel mai pragmatic argument.
„În România, dotările unităților de învățământ, respectiv existența bibliotecilor școlare, laboratoarelor și a sălilor de sport, se corelează pozitiv cu rezultatele elevilor. Analizată individual, existența bibliotecilor școlare, laboratoarelor și a sălilor de sport se corelează semnificativ pozitiv cu rezultatele obținute de elevi la evaluarea națională la clasa a VIII-a. Corelația este mai puternică pentru existența laboratoarelor decât în cazul bibliotecilor școlare“, se arată într-un răspuns al Ministerului Educaţiei pentru Newsweek.
