Școlile se închid în octombrie

DE Petre Bădică | Actualizat: 24.09.2021 - 12:29

La ora la care citiți aceste rânduri, majoritatea marilor orașe ale României sunt sau se pregătesc pentru trecerea la școala online.

SHARE

În scenariul de bază, pe 27 septembrie rata de incidență va trece de 6 la mie în municipiul Cluj-Napoca și va fi de 8 la mie pe 1 octombrie, în prima zi a anului universitar, arată prognoza făcută de cercetătorii de la Universitatea Babeș-Bolyai.

Elevii dintr-un oraș în care incidența infecțiilor cu COVID-19 trece de 6 la mie vor învăța online, potrivit Ordinului ministrului Educației.

Cum vor cădea școlile 

Cercetătorul Octavian Jurma a realizat o simulare la nivel de județ pentru a vedea momentul în care școlile își vor închide porțile.

El arată că „tabelul de predicție (varianta optimistă) al incidenței pe județe în următoarele săptămâni se face pe baza mediei incidenței din ultimele zile“ și apreciază că, „în municipiile de județ incidența este de obicei cu 10-25% mai mare decât media din județ“.

Cel dintâi care va închide școlile ar putea fi județul Satu Mare, la finalul lunii septembrie. Următoarele județe care ar urma să închidă școlile sunt: Ilfov, Maramureș, Suceava, Timiș și București (perioada 11- 21 octombrie). 

INFECTARE Graficul, pe județe, al ratei de infectare la mia de locuitori. La o rată de 6/1.000 locuitori se închid școlile

Între 18 și 25 octombrie, ar urma să treacă în online marile orașe din Bistrița-Năsăud și Teleorman. 

Între 25 octombrie și 1 noiembrie, trec în online: Argeș, Cluj (cercetătorii de la Universitatea Babeș-Bolyai estimează trecerea în online cu 3 săptămâni mai devreme), Giurgiu, Ialomița. În prima săptămâna de noiembrie, vor trece în online: Constanța, Galați, Sălaj și Vaslui.

Citește și: Școala în pandemie. Încă un an Cât vor mai rezista elevii

Cine are acces la școala online

Unii dintre elevi nu vor putea participa la școala la distanță. Newsweek România a cerut Ministerului Educației situația actualizată a numărului de copii și de profesori care nu au un dispozitiv sau o conexiune la Internet, necesare pentru participarea la școala online.

Nu am primit niciun răspuns. Așa cum nu am putut afla dacă s-au derulat, anul acesta, licitații pentru achiziția de tablete.

Din datele publice, care au o vechime de patru luni, am aflat câți elevi și câți profesori vor fi în incapacitatea de a se conecta la școala online.

Numărul elevilor care nu dețin o tabletă și nu pot participa la școala online

Pe siteul guvernului României a fost publicat: „numărul elevilor conectați și neconectați la Internet, care au dispozitive sau nu pentru anul școlar 2020-2021. Situație defalcată pe județe, defalcat pe unități de învățământ de stat și private“. 

Potrivit unor surse Newsweek România, cifrele din  hartă  reflectă situația la zi în ceea ce privește accesul elevilor la școala online.

Numărul total al elevilor care nu au acces la un dispozitiv pentru a urma școala online este de 284.144. 

Elevi fără tablete 

Pe județe, situația elevilor care nu au dispozitive pentru școala online este următoarea: Alba – 3.599, Argeș – 5.335, Arad – 1.912, București – 10.450, Bacău – 13.513, Bihor – 11.690, Bistrița Năsăud – 6.118, Brăila – 2.195, Botoșani – 3.912, Brașov – 9.791, Buzău – 1.730, Cluj – 4.742, Călărași – 2.570, Caraș Severin – 2.634, Constanța – 6.204, Covasna – 4.020, Dâmbovița – 5.491, Dolj – 10.075, Gorj – 3.361, Galați – 6.654, Giurgiu – 2.642, Hunedoara – 4.265, Harghita – 5.953, Ilfov – 240, Ialomița – 3.042, Iași – 20.873, Mehedinți – 4.229, Maramureș – 5.969, Mureș – 11.323, Neamț – 4.676, Olt – 7.900, Prahova – 9.015, Sibiu – 5.068, Sălaj – 2.129, Satu Mare – 3.956, Suceava – 11.860, Teleorman – 2.300, Vâlcea – 3.295, Vrancea – 9.721, Vaslui – 7.613. 

Numărul elevilor care nu au acces la Internet este de 206.219. Acces la Internet au restul de 2.591.510 elevi.

Citește și: Școala în pandemie. Încă un an Cât vor mai rezista elevii

Profesori fără tablete 

Există un număr de 3.300 de profesori care nu au dispozitive pentru școala online, adică 1,6% din total. Numărul total al cadrelor didactice din România este de 203.649. Cei mai mulți profesori care nu pot preda online sunt în București (374), Bacău (219), Galați (326), Iași (446), Suceava (235).

Deschiderea școlilor în septembrie 2020 a dus la o creștere imediată a cazurilor de coronavirus la copii. Pe 5 noiembrie 2020, erau în jur de 550 cazuri de minori infectați Foto: INQUAM PHOTOS/ Octav Ganea

În Teleorman doar doi profesori nu aveau dispozitive pentru școala online, Giurgiu – 7, Timiș - 2, Harghita – 5. În Ilfov și Sălaj toți profesorii au dispozitive adecvate școlii online. 

Există cazuri în care autoritățile locale au achiziționat tablete pentru copii. Acest lucru s-a întâmplat mai ales în zonele rurale. O situație centralizată nu există.

Ministrul Educației: Stăm ceva mai bine

Sorin Cîmpeanu a enumerate cele două condiții pentru accesul la școala online.

„Prima condiţie, conectivitate generalizată. Avem o conectivitate ceva mai bună decât aveam în urmă cu un an la deschiderea sezonului, dar avem zone neacoperite. Mergând prin ţară am întâlnit multe zone în care nu am avut semnal, nici Internet, nici telefon. 

Îmi este greu să presupun că elevii care ar fi trebuit să urmeze şcoala online şi care credem noi că au urmat şcoala online au avut dispozitive mai performante decât am avut eu şi au avut semnal în condiţiile în care eu nu am avut“, a explicat ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.

El a menţionat că a doua condiţie este disponibilitatea echipamentelor.

„Trecând peste rezervele pe care le am cu privire la gradul de adecvare a tabletelor, mai ales pentru învăţământul liceal, stăm mult mai bine din perspectiva disponibilităţii echipamentelor pentru elevi, dar nu suficient de bine pentru a avea o predare online generalizată.

Am achiziţionat foarte multe echipamente electronice, care au ajuns la elevi, au fost însă şi situaţii neaşteptate în care elevilor li s-au luat tabletele înapoi pe parcursul vacanţei de vară.

Am intervenit cât de prompt am putut, cu precizări care să evite acest exces de zel din partea unor directori pe care nu îi apreciez ca fiind profesionişti dacă au făcut acest lucru.

Cu excepţia situaţiei în care e vorba de elevi din clase terminale, care finalizează un ciclu de învăţământ, dar să iei tabletele elevilor de clasa a II-a, a III-a, a V-a, a VI-a, a VII-a, e un exces de zel de neînţeles“, a declarat Sorin Cîmpeanu.

Citește și: Școala în pandemie. Încă un an Cât vor mai rezista elevii

Catalogul și biblioteca virtuală, un eșec

Prin legea Educației din 2011, statul român își lua angajamentul să aloce, anual, 6% din PIB pentru Educație.

Nu s-a întâmplat acest lucru în niciunul din cei 10 ani care i-au urmat. În 8 din 10 ani, Educația
a fost sub controlul PSD, care a avut șansa de a digitaliza învățământul. 

Digitalizarea învățământului trebuia să cuprindă două proiecte esențiale pe care PSD ar fi avut timp și bani să le implementeze. Au lipsit voința și știința. 

Primul proiect este „Platforma digitală cu resurse educaționale deschise (EDULIB – Biblioteca virtuală)“, în valoare de 49 milioane de euro, care ar fi trebuit să doteze 5.400 de școli gimnaziale cu câte un kit multimedia.

 Ar fi trebuit să fie o platformă digitală cu resurse educaționale deschise, facilitându-se liberul acces la manualele electronice, alături de alte resurse educaționale electronice precum jocuri sau auxiliare.

Proiectul a demarat abia în 2019, cu o lună înainte ca Guvernul Dăncilă să fie demis. În acest moment, proiectul nu este funcțional.

Un al doilea proiect de digitalizare a învățământului este „Catalogul electronic“, „o platformă online ce va fi utilizată pe paliere distincte atât de managementul școlilor, de profesori, de elevi și de părinți, având o componentă de responsabilizare a tuturor părților implicate prin accesul la informațiile privind eva-luarea elevilor“.

În „Programul de Guvernare“ al PSD 2016 – 2020, se promitea realizarea Catalogului Electronic. Proiectul a demarat abia în septembrie 2019 și nici el nu este funcțional.

Spre 1.500 cazuri de infecții pe zi la copii?

Există toate premizele pentru a ajunge la cifre record de copii infectați cu coronavirus. În primele valuri ale pandemiei, maximul copiiilor infectați zilnic a fost de puțin sub 600.

Statisticile și faptul că vorbim de o variantă – Delta – mult mai contagioasă, ne fac să privim viitorul cu scepticism. Vârful infectărilor cu coronavirus din valurile anterioare ale pandemiei va fi, în cele din urmă, depășit. 

Oficialii FDA spun că
se așteaptă ca minorii
sub 12 să fie eligibili
pentru vaccinare până
la mijlocul iernii, după
alte patru până la șase
luni de studii clinice

În ultima săptămână dinaintea începerii școlii, am avut o medie zilnică de copii infectați de 230. Sâmbăta de dinaintea deschiderii școlilor, am avut un maxim de 318 copii infectați.

Este luată în considerare grupa de vârstă 0 - 19 ani, pentru care oferă detalii portalul datelazi.ro.

Anul școlar 2020 a început cu mai puține infectări

Anul trecut, școala a început cu cifre mult mai mici. Media infectărilor la copii în săptămâna dinaintea începerii școlilor a fost, în 2020, de 70. Pe 8 septembrie 2020, au fost 75 de copii infectați. Peste un an, vorbeam de 212 copii infectați. 

Pe 12 septembrie 2020, am consemnat un număr de 76 copii infectați, un an mai târziu era vorba de 279 de copii. Proporția a fost de 3/1, mai mulți copii infectați anul acesta.

Deschiderea școlilor în septembrie 2020 a dus la o creștere imediată a cazurilor de coronavirus la copii. Pe 5 noiembrie 2020, erau în jur de 550 cazuri de minori infectați.

Numărul de cazuri s-a diminuat, iar în timpul vacanței de iarnă cazurile au scăzut la 250, înregistrându-se și cifre mai mici.

Citește și: Școala în pandemie. Încă un an Cât vor mai rezista elevii

Valul al III-lea, oprit de vacanța de primăvară

Valul al III-lea al pandemiei a venit în lunile aprilie – mai 2021. Pe 25 martie, au fost 570 de copii infectați cu coronavirus. Pentru a stopa pandemia, autoritățile au decis să acorde o vacanță școlară de primăvară de o lună. 

Vacanța a fost în perioada 2 aprilie - 4 mai, pentru toți elevii, mai puțin pentru cei din clasele a VIII-a, a XII-a și a XIII-a. Elevii din clasele terminale aveau un interval de școală online între 12-30 aprilie, apoi din nou vacanță până în 9 mai.

La revenirea la școală, pe 5 mai 2021, numărul copiilor infectați a scăzut la 50. Au urmat cinci luni în care numărul copiilor infectați a fost foarte redus, chiar sub 10.

Să recapitulăm

Media de infectări la copii în săptămâna dinaintea începerii anului școlar 2020/2021 a fost de 70/zi. Deschiderea școlilor a dus infectările la un maxim de 550 (de 8 ori mai mult).

Media de infectări la copii în săptămâna dinaintea începerii anului școlar 2021/2022 a fost 230/zi.

476 de cabinete medicale școlare au dotările pentru organizarea de centre de vaccinare, a explicat Valeriu Gheorghiță - Foto: INQUAM PHOTOS/ Sabin Cîrstoveanu

Respectând factorul de multiplicare de mai sus și ținând cont că vorbim de varianta Delta (mult mai ușor transmisibilă), se poate ajunge la peste 1.000 de cazuri de copii infectați pe zi, cu un maxim spre 1.500. 

Citește și: Școala în pandemie. Încă un an Cât vor mai rezista elevii

Parametrii vaccinării, modești

Am stabilit că școala a plecat de la un prag de trei ori mai mare de infectări decât aceeași perioadă a anului trecut. Față de anul trecut, avem o variantă Delta mult mai agresivă.

Chiar dacă, între timp, a început vaccinarea, cifrele nu sunt încurajatoare, iar comparația cu alte state ne arată pe ultimele poziții.

Părinții, elevii și profesorii au rezerve în a se vaccina. Sunt vaccinați anti-COVID-19 15% dintre elevii care au împlinit deja 12 ani.

Procentul copiilor vaccinați cu o singură doză este de 58% în Danemarca, 56% în Franța, 55% în Spania, 49% în Italia și aproape 30% în Polonia, potrivit Euronews.com.

Dacă însă acceptăm cifrele publicației El Pais, procentul elevilor din Spania, care s-au vaccinat anti-COVID și au vârste între 12 și 19 ani, este de 75%.

S-au deschis cabinete de vaccinare. Pentru cine?

Coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare împotriva COVID-19, Valeriu Gheorghiţă, a declarat că, din datele centralizate până în prezent, 476 de cabinete medicale şcolare au dotările necesare pentru organizarea de centre de vaccinare.

Ele ar putea duce lipsă de „clienți“, deoarece, pentru minori, e nevoie de acceptul părinților. Care, în procent mare, refuză vaccinarea. 

România și-a vaccinat doar 30% din populație, de peste două ori mai puțin decât media UE care este de 70%. Un singur stat din UE stă mai rău ca noi. Bulgaria a vaccinat doar 21% din populație. 

Aceleași rezerve și la profesori

Ministerul Educației a făcut publice rezultatele raportărilor privind vaccinarea personalului din sistemul de învățământ preuniversitar de stat și din sistemul de învățământ superior de stat și privat.

Din totalul de 317.531 angajați ai sistemului național de învățământ, s-au vaccinat 193.430 de persoane, reprezentând o rată generală de vaccinare de 61%.

Foto: INQUAM PHOTOS/ Octav Ganea

Față de ultima raportare, se înregistrează un plus de 8257 de persoane vaccinate în sistemul național de învățământ“.

Cifrele sunt sub cele anunțate de statele occidentale și peste Bulgaria. Ministrul italian al Educației, Patrizio Bianchi, a declarat într-o conferință de presă că peste 86 la sută din personalul din școli a fost vaccinat și că procentul se apropie de 90%, scrie france24. În Marea Britanie, peste 85% dintre profesori au fost vaccinați. 

În SUA, procentul este de 90%. Directorul Institutului pentru Alergii și Boli Infecțioase al SUA, Anthony Fauci a cerut ca profesorii să fie vaccinați obligatoriu. În Serbia sunt vaccinați 50% dintre profesori, în Bulgaria, 41%. 

Citește și: Școala în pandemie. Încă un an Cât vor mai rezista elevii

Cei mai vulnerabili: sub 12 ani

Acest procent mare de profesori, elevi și părinți nevaccinați se răsfrânge negativ asupra celor mai vulnerabili.

Copiii care nu au împlinit 12 ani nu sunt eligibili pentru vaccinare. Vaccinurile oferă o bună protecție, dar dacă rata de circulație a virusului în comunitate crește, riscul absolut de îmbolnăvire crește pentru toată lumea, vaccinată și nevaccinată.

Răspândirea Delta, care este mult mai ușor transmisibilă de la persoană la persoană decât tulpinile anterioare ale virusului, a făcut ca ieșirea în public să fie mai riscantă.Un vaccin pentru copiii care au sub 12 ani ar putea apărea abia anul viitor. 

Oficialii FDA spun că se așteaptă ca minorii sub 12 să fie eligibili pentru vaccinare până la mijlocul iernii, după alte patru până la șase luni de studii clinice. 

Cu toate acestea, Pfizer este mai optimist. În iunie, a început un studiu cu 4.500 de copii cu vârste cuprinse între 5 și 11 ani în SUA, Polonia, Finlanda și Spania și speră să aibă suficiente date colectate până în septembrie pentru a solicita oficialilor o autorizație de utilizare de urgență. 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.