Pandemia ia avânt. Școala rezistă


Numărul unităților care trec în scenariu roșu crește pe măsură ce, la nivel național, sporesc infectările cu COVID. Vestea bună este că profesorii sunt mai pregătiți decât în primăvară, iar elevii mai conectați la școala online.
Dacă la 14 septembrie aveam o medie de 1.300 de infectări pe zi, la mijlocul lui octombrie numărul cazurilor a trecut de 4.000. Înr-o lună de școală, numărul copiilor infectați cu COVID a crescut de la 100 la aproape 250.
Newsweek România a evaluat situația împreună cu un reprezentat al Ministerului Educației, un profesor din Capitală și un doctor în științele educației de la Universitatea București.
Elevii sunt mai triști
La o lună de la începerea școlii, l-am întrebat pe profesorul Sorin Ion, inspectorul general al județului Dâmbovița, dacă elevii au fost marcați de obligativitatea purtării măștii și de obligativitatea distanțării fizice.
„Există percepția că elevii sunt mai triști. Dar școala este un mediu sigur. Cazurile de îmbolnăvire nu se produc în școli. Unitățile de învățământ nu sunt locuri care propagă virusul. În școală există reguli, în mare parte se respectă.
Problemele apar pe drumul de acasă la școală și în zona din fața școlii, unde se aglomerează părinții. Creșterea numărului de îmbolnăviri nu se datorează prezenței copiilor în școală, ci mișcării elevilor în afara ei. Nu avem clase cu multe îmbolnăviri.
Întâlnim unu sau două cazuri la o clasă. Dacă depistăm un copil bolnav, cel mai probabil, virusul a fost adus din familia lui“.
Profesorul amintește că există un act normativ în vigoare care permite părinților să își ia concediu cu plată dacă au copii sub 12 ani în școli unde se învață online.
Școala hibrid nu funcționează
Inspectorul școlar Sorin Ion crede că școala hibrid este mult dificil de aplicat decât cea online, atenția profesorului trebuind să fie distributivă.
Cătălin Osiceanu, care predă matematică la Școala Gimnazială „Grigorie Ghica Voievod“ din București, susține că școala la distanță este îngreunată de lipsa specialiștilor în rețele informatice.
„Începutul de an școlar a găsit școala prea puțin pregătită să funcționeze după scenariul galben. După cum știți, în acest moment, învățământul hibrid trebuie să asigure învățământ direct pentru o jumătate de clasă și învățământ online pentru cealaltă jumătate.
Cătălin Osiceanu
În opinia mea, soluția ideală ar fi fost achiziționarea de table interactive care să permită scrierea de mână, în timp real, și să transmită elevilor de acasă semnalul audio captat de microfon.
Această modalitate ar fi eliminat prezentarea imaginilor video filmate în clasă și ar fi asigurat esențialul, captura de ecran a tablei. Din păcate, investiția este costisitoare, oferta de produse este mică, având în vedere cererea mare la nivel mondial.
Aș sublinia aici și pericolul de a ți se livra produse neconforme, care nu corespund tehnic pentru o asemenea activitate. În școala în care funcționez, ca în majoritatea școlilor din țară, s-a optat pentru filmarea propriu-zisă a orei și transmiterea în direct elevilor de acasă.
Totul este asigurat de platforme oferite gratuit școlilor de Google și Microsoft care au parteneriate cu Ministerul Educației și Cercetării.
Orele ar putea funcționa satisfăcător și în aceste condiții, dacă ar fi asigurată și administrată rețeaua de internet. Dar cine să o facă?!“, a menționat Cătălin Osiceanu.
Teme pentru care profesorul nu e pregătit
Cătălin Osiceanu avertizează asupra faptului că profesorilor li s-a dat o sarcină pentru care nu au competențe.
„Multe sarcini neconforme cu statutul de profesor ni s-a atribuit, abuziv, de-a lungul anilor, dar aceasta ultimă, de administrator de rețea, e aproape imposibil de gestionat, deoarece nu poți fi și profesor, și specialist în rețele de internet, în același timp.
Școala trebuie să aibă specialiști care trebuie să aibă în grijă buna funcționare a orelor online. Altă soluție nu există“, ne-a precizat profesorul.
Ar putea ajunge sistemul de învățământ în colaps, dacă pandemia continuă? „Mi-e greu să mă imaginez, pe mine ca profesor, continuând să predau pe aceste coordonate, încă un an sau doi. Există riscul unui blocaj, punctual, al sistemului.
Dar nu vom trăi ziua în care sistemul să colapseze. Educația va continua în România, chiar dacă uneori vom fi oblogați să folosim paleative sau improvizații. Dar nu ne putem opri“, este și concluzia profesorului Sorin Ion.