Urma banilor negri din Mitropolia Moldovei: 100 de lei nunta și botezul pe chitanță, restul la plic

DE Petre Bădică | Actualizat: 10.01.2021 - 18:14
Pelerinaj la moaștele Sfintei Parascheva organizat de Mitropolia Moldovei / libertatea.ro

Din misterioasa avere a Bisericii Române se vede doar vârful icebergului. Bilanțurile depuse de asociațiile bisericești la Ministerul de Finanțe rămân singura sursa informație oficială, disponibilă. Dar incompletă.

SHARE

Metodele folosite Biserica Ortodoxă Română (BOR) pentru colectarea banilor sunt ținute secrete. Nu se depun rapoarte de activitate, cifrele oficiale legate de veniturile din arende, exploatarea lemnului, chirii, vânzarea de obiecte de cult sunt ferecate sub șapte chei. 

Newsweek România a încearcat, apelând la surse deschise, statistici și analize comparative să descifreze modul în care biserica își produce banii. BOR și Mitropolia Moldovei au refuzat dialogul.

Luând urma banilor albi, fiscalizați, ai bisericii, Newsweek România arată, în final, că fiecare parohie din Mitropolia Moldovei și Bucovinei ar obține, în medie, venituri, lunare, de numai 400 lei. Calculul arată că, în medie, parohiile primesc doar 100 de lei pentru o nuntă sau pentru un botez. Diferența pe care o cunoaște și a simțit-o aproape toată lumea reprezintă banii negri ai bisericii.

Mitropolia Moldovei și Bucovinei: 77 milioane din activități economice în 2019

În nord-estul țării veniturile bisericii sunt administrate prin două asociații non profit: Mitropolia Molodovei și Bucovinei și Arhiepiscopia Romanului și Bacăului. Arhiepiscopia Iașilor, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților și Episcopia Hușilor nu au asociații proprii, potrivit portalului analizeeconomice.ro

Bilanțurile depuse la Ministerul de Finanțe, pe 2019, arată că Mitropolia Moldovei și Bucovinei, a realizat venituri de 104 milioane de lei (362 milioane cumulat în ultimii 4 ani). Clădirile și terenurile (activele imobilizate) au fost evaluatete la 222.800.945 lei (45 milioane de euro). Veniturile au crescut cu câte 10% în fiecare din ultimii 4 ani.

Suma de 77  milioane de lei reprezintă venituri din activități economice, restul sumei fiind donații.

Arhiepiscopia Romanului și Bacăului pretinde că toate veniturile de anul trecut – peste 26 de milioane – reprezintă donații.

Citește și: Mitropolia Moldovei și Bucovinei: zeci de milioane pentru sute de mii de persoane defavorizate

Exploatarea pădurilor și a terenurilor arabile. Anunțuri de licitații pe site-ul Mitropoliei

O anchetă TVR arată că BOR deține, la nivel național, 35.000 hectare de pădure și 40.000 de hectare de teren arabil. Mai multe surse vorbesc de faptul că Mitropolia Moldovei deține 10.000 de hectare de pădure. Potrivit unei analize zf.ro, în zece ani de zile, exploatările dintr-un lot de 1.000 de hectare se ridică la de 3,5 milioane euro în cel mai pesimist scenariu. Într-un an, pe cele 10.000 de hectare, Mitropolia Moldovei ar putea scoate exact 3,5 milioane de euro. Venituri estimate: 17,5 milioane lei. Detalii,  AICI.

În regiunea de Nord-Est (aferentă Mitropoliei Moldovei) terenul arabil reprezintă aproape 15% din suprafața totală. Aplicând procentul la terenul arabil deținut de BOR, Mitropoliei Moldovei i-ar reveni 6.000 de hectare. Un hectar poate fi dat în arendă la un preț de 150-200 euro/hectar, de unde venituri de aproximativ 5 milioane de lei. Pe site-ul oficial, Mitropolia anunță licitații publice pentru vânzarea de lemn. Detalii, AICI.

Dar și pentru arendarea de teren. Detalii, AICI.

Spitalul și Policlinica privată Providența: tarife ca la privat

Policlinica funcționează pe o suprafață de 1.000 de metri pătrați și are 47 de medici. Are aproape 30 de specializări, laborator propriu, face intervenții chirurgicale. Clinica are același CUI ca și Asociația non-profit Mitropolia Moldovei și Bucovinei. Un consult costă 100 de lei, o ecografie – 250 lei, o biopsie, o unghie încarnată - 300, hernie – 3.800 lei, o cataractă – 1.560 lei. O intervenție chirurgicală, cu internare trece de 1.500 și poate ajuge la 5.000 de lei.

Sunt tratați 20.000 de pacienți și se fac 1.000 de intervenții chirurgicale pe an. La un cost pentru un tratament mediu de 300 lei și la o intervenție chirurgicală de 2.000 de lei, ar rezulta venituri de 8 milioane de lei.

În 2013, Mitropolia a susținut că a făcut consulturi gratuite „pentru 4.609 pacienți în valoare de 115.225 lei”. Dar o investigație TVR, arată un angajat al clinicii spunând că „dacă nu ești asigurat, plătești. Noi nu facem un favor că sunteți enoriași”.

Sfânta Parascheva, venituri record

Venituri foarte mari sunt realizate cu ocazia pelerinajului la moaștele Sfintei Parascheva. O sursă vorbește de venituri, anuale, de 12,5 milioane de lei. Detalii, AICI.

Câte lumânări ard jumătate de million de credincioși

România a produs în 2019 lumânări în valoare de aproximativ 925.000 de euro, fiind singurul stat membru al Uniunii Europene care a avut o valoare a producţiei de lumânări mai mică de un milion de euro. Detalii, AICI.

Cifrele sunt atât de mici pentru că Biserica are monopol pe producerea și comercializarea obiectelor de cult printre care și lumânările. Și nimeni nu știe câte lumânări produce biserica. O lumânare se vinde cu 0,3 – 0,5 lei. În zona de nord-est trăiesc 2,8 milioane de credicioși. Sunt 90.000 de evenimente cu participarea bisericii/preoților fără a pune la socoteală marile sărăbători religioase. Dacă jumătate din credincioși ar cumpăra, în medie, 5 lumânări, ar rezulta venituri de 3 milioane de lei. Detalii, AICI.

Calendare pentru orice buzunar

În România sunt 6,1 milioane de gospodării ortodoxe. Dacă numai o treime ar achiziționa un calendar (10 lei/bucata), ar rezulta venituri de 21 de milioane de lei. Mitropoliei Moldovei i-ar reveni, proporțional, venituri de 3 milioane lei din calendare.

Locul de veci, în funcție de poziționare

În zona rurală, plata locului de veci se face către parohia de care aparține enoriașul. Suma minimă este de 100 de lei și ajunge la câteva mii de lei. În cazul în care un loc de veci ar costa, în medie 200 de lei și o jumătate ar fi fiscalizate și obținute prin parohii, ar rezulta venituri de 3,6 milioane de lei.   

Detalii, AICI.

Taxa ca să începi bine anul

Enoriașii plătesc, la începutul anului, o taxă al cărui cuantum variază începând cu 10 lei. La Iași, spre exemplu există o contribuție de 50 de lei/enoriaș. Cum doar 21% dintre români merg la biserică, iar regiunea de care vorbim numără 2,8 milioane de credincioși, ar rezulta că taxa e plătită de 560.000  credincioși. La o taxă medie de 25 lei, ar rezulta un venit de 14 milioane de lei.

Nunți, botezuri, înmormântări: cât pe chitanță, cât la negru

Din calculele de până acum, reiese că cele 2.263 de parohii ale Mitropoliei Moldovei și Bucovinei ar mai avea de strâns 11 milioane de lei pentru a ajunge la veniturile declarate de Mitropolia Moldovei, în 2019, la Ministerul de Finanțe. Ar rezulta că, lunar, o parohie colectează, în medie, puțin sub 400 de lei.

În județele aflate pe raza Mitropoliei au fost, anul trecut, 29.791 de botezuri, 37.354 îmormântări și 24.423 căsătorii. Un total de 91.577 de evenimente de la care s-au colectat, oficial, 11 milioane de lei.

Ar rezulta o medie de 120 de lei ceruți și fiscalizați de Biserică pe eveniment. Suma este ridicol de mică, departe de adevăr. Restul banilor dați preoților în cadrul acestor evenimente nu sunt fiscalizați. Tarifele neoficiale depășesc sutele de lei pretutindeni în țară.

Câteva exemplu: AICI și AICI și AICI și AICI și AICI

Oficial, contribuţiile benevole la serviciile religioase sunt stabilite de Consiliul parohial al fiecărei parohii. Purtărorul de cuvânt al BOR, Vasile Bănescu, a asigurat că preotul care cere bani pentru înmormântare risca să-şi piardă parohia”. Newsweek România a verificat din mai multe surse faptul că preoții eliberează chitanțe la înmormântare. Pe baza acestora, rudele au decontează parte din bani de  la casa de Pensii.

Detalii AICI

Piața de carte religioasă, de icoane, turismul monahal, imposibil de evaluat

Din surse deschise nu am reușit să evaluăm veniturile obținute de pe piața obiectelor de cult, prin vânzarea de carte bisericească. Nu am reușit să aproximăm veniturile din vânzarea de haine preoțești și nici veniturile înregistrate din turismul ecumenic, foarte dezvoltat în jurul mănăstirilor din nord-est.

Donații în valoare de zeci de milioane

Mitropolia Moldovei și Arhiepisopia Romanului și Bacăului au primit donații de peste 50 de milioane de lei. Lucru posibil, dat fiind o treime dintre românii care au ales sa redirecționeze 2% din impozitul pe venit către o organizație non-profit au optat pentru biserică și fundațiile bisericesti. Pentru „Salvați copiii” au donat 9%, iar pentru „Crucea roșie”- 6%. Din cutia milei de la cele peste 2.300 de parohii se pot strînge sume impresionante.

Detalii AICI și AICI

Cum este organizată Mitropolia

Arhiepiscopia Iașilor are 13 protopopiate și 1.200 de parohii (incluzând pe cele din protopopiatul Botoșani). 

Arhiepiscopia Romanului și Bacăului este o eparhie a Bisericii Ortodoxe Române, cu sediul în Roman, cu jurisdicție canonică în județul Neamț și în județul Bacău, Are 6 protopopiate, iar în total 428 de parohii și 19 mănăstiri. 

Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților este alcătuită din cinci protopopiat, toate în județul Suceava. Acestea cuprind 40 mănăstiri și peste 380 de parohii. (wikipedia)

Episcopia Hușilor are o jurisdicție peste peste tot județul Vaslui și 3 protopopiate. Are în subordine 304 parohii, 19 mănăstiri.

În Mitropolia Moldovei și Bucovinei sunt 2.263 parohii.

Cum pot fi obținute veniturile

Ordinul 143/2015 stipulează:

Art. 39. 
Cheltuielile de susținere a activităților Bisericii sunt acoperite din surse interne și externe.
Art.40
Sursa principală a veniturilor bisericești o constituie cotizațiile membrilor, donațiile în bani, colectele și ajutoarele, donațiile în natură, precum și moștenirile de bunuri mobile și imobile. Munca voluntară, fizică ori spirituală, se consideră a fi o resursă internă prețioasă.

Art. 41

Întru sporirea capacității sale de autofinanțare, Biserica poate desfășura și activități economice, al căror venit să-l dirijeze spre atingerea scopurilor sale.

Art 42.

Resursele externe ale Bisericii sunt obținute din surse naționale și internaționale, cum ar fi finanțări, donații și ajutoare de la stat, autorități județene și locale, precum și alte surse similare."

Cheltuieli: acțiuni caritabile, sociale, salarii

La nivelul Arhiepiscopiei Iașilor, în anul 2019, au fost oferite servicii filantropice și de asistență social pentru peste 25 de mii de persoane, în valoare de peste 21,8 milioane de lei.

Mitropolia Moldovei și Bucovinei deține zeci de fundații cu activitate social-filantropică. Detalii AICI.

Biserica susține că o parte din lemnul pădurilor pe care le administrează este donat persoanelor nevoiașe.

O parte din bani merge către plata salariilor preoților. „Statul român nu plăteşte integral salariile personalului clerical şi neclerical, ci asigură doar o contribuţie de aproximativ 60% la salariile acestora. Restul salariilor, comparabile cu cele ale profesorilor din Învăţământul preuniversitar), impozitele, asigurările de sănătate şi contribuţiile sociale sunt plătite din fondurile proprii ale unităţilor bisericeşti”, a fost una din clarificările bisericii făcută în timp.

Detalii AICI.

Cultele religioase au un statut fiscal similar cu al ONG-urilor

Biserica Ortodoxă a adus o serie de clarificări legate de modul de desfășurare a activității: Răspunsul a fost publicat pe zf.ro:

„Cultele religioase au un statut fiscal similar cu al ONG-urilor, partidelor politice, sindicatelor, universităţilor etc., adică fondurile care circulă în interiorul organizaţiei sunt menite să consolideze organizaţia şi să înlesnească buna ei funcţionare..

Singurele venituri ale cultelor religioase din Romania care sunt scutite de impozitare sunt cele provenite din vânzarea obiectelor de cult şi contribuţii (nu taxe) pentru nunţi, botezuri şi alte servicii religioase, care nu sunt activităţi comerciale. Fondurile provenite din aceste surse, menite să sprijine autofinanţarea, rămân exclusiv în circuitul intern şi sunt reinvestite în întreţinerea şi repararea lăcaşurilor de cult…

Biserica Ortodoxă Română plăteşte impozit pe clădiri şi terenuri aflate în folosinţă, pe salariile angajaţilor (personal clerical şi neclerical), precum şi pe orice venit obţinut dintr-o activitate cu caracter economic, dacă fondurile rezultate din acea activitate nu sunt direcţionate către opere social-filantropice, religioase, educaţionale şi culturale”.

Biserica primește o subvenție generoasă de la statul român (peste 100 de milioane anul trecut). Tot din bugetul de stat se alocă zeci de milioane pentru construcția ori reabilitarea lăcașurilor de cult. Suspiciunile privind unele fapte de evaziune fiscală ce planează de mulți ani asupra bisercii pot fi eradicate printr-o metodă simplă: transparența totală.

 

 

 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.