Unde să-ți plasezi banii? În fonduri de investiții, la bancă sau la saltea? Sunt riscante fondurile de pensii?

“Unde e cel mai bine să economiseşti investind” - pare să fie o frază nepotrivită. Ori economiseşti, ori investeşti – ai tendinţa să spui, dar e greşit. Corect este să spui că economiseşti investind.

Adică, făcând diferite investiţii, plasându-ţi banii – adică făcând plasamente – în diferite instrumente investiţionale.

Prima regulă pe care trebuie să o înţelegi este că nu e bine să mizezi pe un singur plasament, ci să-ţi faci un coş de plasamente. De exemplu, nu e bine să investeşti într-un singur tip de depozite.

Unde să-ți plasezi banii? În fonduri de investiții, la bancă sau la saltea? Sunt riscante fondurile de pensii?

Este indicat să-ţi faci un coş mixt de depozite, în diferite valute. Dacă vrei, acestea pot fi şi în lei, dar depozitele în lei au avut în ultimii ani o evoluţie mixtă.

Cel mult ai reuşit să conservi valoarea investiţiei făcute într-un depozit în lei, dar de regulă ai pierdut, pentru că inflaţia a fost peste dobânda la depozit. Adică: randamentul a fost real negativ.

Mihai Căruntu, analist financiar, vicepreședintele Asociației Analiștilor Financiar Bancari din România, spune că, dacă avem un orizont de timp scurt, cum este cazul cuiva care are de achitat un avans pentru o rată la casă sau o cheltuială majoră, pe care trebuie să o facă în termen de un an - un an şi jumătate, trebuie să faci altceva.

Citeşte şi: În ce se pot refugia românii de criza provocată de Trump? Aur, obligațiuni, economii la bancă?

Un fond mutual funcționează prin colectarea banilor de la mai mulți investitori, care sunt gestionați de profesioniști și investiți într-un portofoliu diversificat de active (acțiuni, obligațiuni, titluri de stat), pentru a genera profit.

Investitorii dețin unități de fond, a căror valoare se actualizează zilnic, în funcție de performanța pieței, riscurile fiind suportate de ei.

Un asemenea individ “are sens să investească în fonduri mutuale deschise, cu profil de risc scăzut, adică cu instrumente cu venit fix, fonduri de obligațiuni sau în depozite, titluri Fidelis sau Tezaur”.

Citeşte şi: Succes remarcabil al Finanţelor, cu titlurile de stat Fidelis şi Tezaur. Românii, investitorul ţării

Dar “la Tezaur, trebuie să fie atent la maturitatea plasamentului, pentru că, dacă investeşte pe un an și are nevoie de bani mai repede, nu îi poate lichidiza decât la termenul de maturitate”.

Newsweek a explicat anterior că anul acesta, din cauza inflaţiei, titlurile în lei nu sunt rentabile, în principiu. Aşadar, numai titlurile Fidelis în euro sunt dătătoare de speranţă, pe trendul actual.

Titlurile de stat Fidelis sunt emise atât în lei, cât și în valută, în special în euro. Acestea oferă dobânzi neimpozabile, cu praguri minime de subscriere de 5.000 de lei sau 1.000 de euro. Emisiunile în euro au scadențe diferite, de exemplu pe 1, 2, 5 sau 7 ani.

Citește și: Ce au lucrat pensionarii care iau pensie crescută la MICA RECALCULARE? Șeful Casei de Pensii anunță

“Chiar și pentru orizonturi de timp mai scurte de șase luni, nouă luni, un an de zile, având în vedere că dobânzile sunt pe trend de scădere în România - e posibil ca din mai Banca Centrală să scadă dobânda-cheie, dacă Guvernul reușește să țină deficitul sub control, în principiu, ne aşteptăm ca în România inflația și dobânzile să scadă”, spune Căruntu.

“Când dobânzile scad, prețul obligațiunilor (n. red.: adică al titlurilor de stat) crește, ca și al unităţilor de fond de obligațiuni.

Spre deosebire de anii trecuți, acum, când este un trend de scădere a dobânzilor, are sens să-ți investeşti banii în fonduri de obligațiuni, care au şi scadente mai lungi”, explică expertul.

Anul rău 2022

Nu aşa a fost situaţia în trecutul apropiat. În anul 2022, aminteşte Mihai Căruntu, “foarte mulți investitori au pierdut bani investind în fondurile de obligaţiuni, mai ales, pentru că dobânzile au crescut, deoarece a fost puseu inflaționist, după pandemie”.

Foarte multe fonduri mutuale, cu cât investeau în obligațiuni cu maturitate mai lungă de 3, 5, 7 ani și chiar mai mult - 10 ani, cu atât au fost mai afectate de creșterea dobânzilor.

“2022 a fost un an foarte dur pentru cei care au economisit prin obligațiuni şi fondurile de obligațiuni au avut ajustări. Acum este invers”.

Nu depozit în lei

Deci, revenind: e mai bine să îţi ţii banii la saltea? Nu, e cea mai proastă idee, pentru că nu îţi dai singur dobândă din saltea şi pierzi cel mai mult.

E mai bine să ţii banii într-un depozit în lei? Nu, pentru că dobânda la depozit e sub inflaţie şi în general e bine să-ţi faci un coş de economii.

Pierzi pe lei şi câştigi pe euro sau pe dolar (cu toate că mi nou politica lui Trump erodează vizibil dolarul).

Mai bine investeşti în unităţi de fond

“Cred că, pentru investitorii care urmăresc obiective de investiții pe termene cu trei luni, șase luni, un an - un an şi jumătate – doi, poate să fie chiar mai bine să investească în fonduri pe obligațiuni, decât în titluri Tezaur sau Fidelis”, crede Căruntu.

Practic, el explică faptul că e mai bine să investeşti în unităţi de fond, la un fond de investiţii, lăsându-l pe acesta să aleagă felul în care face plasamentele în titlurile de stat/obligaţiuni, decât să investeşti tu în aceste titluri de stat/obligaţiuni.

“Inamicul tăcut al economisirii pe termen lung este inflația. Al doilea inamic este un crah bursier. Lumea se gândeşte că acum este entuziasm, că sunt tinerii, care folosesc tehnologia, și vor investi.

Acum, tot ce zboară se mănâncă

Sunt foarte mulți bani de investit, pentru că băncile centrale au aruncat lichiditate în piață. În general, există o percepție că riscurile sunt relativ scăzute și că bursele nu mai pot scădea, dar este doar o amăgire”, atrage atenţia expertul.

La un moment dat, cum a fost cazul în anul 2008, când a fost o cădere majoră a bursei, scăderile intervin. Într-adevăr, scăderile bursei sunt mai rare decât creșterile, adică ele se produc mai brusc și pe durate scurte, dar sunt catastrofale.

Creșterile, pe de altă parte, sunt pe perioade lungi.

“Noi avem o piață bursieră care crește din martie 2009, adică sunt peste 16 ani. A mai avut o mică scădere, între 3-4 ianuarie 2022 și 12 octombrie 2022, când au mai scăzut bursele, dar de atunci indicii bursieri din piețele dezvoltate au crescut cu 100%”, spune Mihai Căruntu.

2022, an rău şi pentru acţiuni

Şi bursa noastră de la București a crescut cu 150%, dacă faci abstracţie de anul 2022, când a fost un puseu inflaționist şi au crescut dobânzile. Nici acțiunile nu se simt bine când cresc dobânzile.

Anul 2022 a fost ultimul an rău pentru obligațiuni, dar și pentru acțiuni, care au căzut cu 20%. Nu vrei să te prindă un crah bursier când ești spre pensie şi ai acumulat timp de 20 - 25 de ani.

În loc de 100.000 de euro economisiţi, spune Căruntu, te trezeşti că ai 60.000 sau 70.000 de euro.

“Nimeni nu vrea asta, dar nu trebuie neglijat că, pe termen lung, există aceste ameninţări gemene: inflaţia şi un crah bursier”, arată expertul.

Aşadar, ce ne aşteaptă în anul 2026?

1. Inflaţia este în scădere. Este bine să investeşti în unităţi de fond. 2. Niciodată să nu ţii banii la saltea. 3. Depozitele în lei – nerecomandate, recomandate sunt coşurile de economii în diferite valute.

4. Cele mai sigure fonduri – dar şi cu profituri pe cât de sigure, pe atât de mici – sunt cele care investesc în titluri de stat/obligaţiuni. Dar să ne păstrăm cumpătul şi să citim până la capăt acest articol.

Ele oricum sunt nişte investiţii mai sigure decât dacă investeşti tu, direct, în titluri de stat sau în acţiuni, asumându-ţi ricurile pe care le cunoaşte mai bine un profesionist.

Cum a fost inflaţia, inamicul tăcuut, în ultimii ani?

“Dacă ai un orizont de investiții de peste cinci ani, dar mai ales de peste 10 ani, măcar jumătate din portofoliu e bine să fie alocat în acțiuni, fie prin investiții directe, tot în nişte acţiuni, iar aici discuţia este cum le selectezi, dar prin câteva fonduri de acțiuni”, explică Mihai Căruntu.

“De exemplu”, detaliază acesta, “pe ultimii 10 ani, am luat inflația, a compus-o anual. Inflația medie anualizată a fost de 5,7%, în ultimii 10 ani, de 9,1%, în ultimii 5 ani, iar pe alti ltimii 3 ani 7,1%.

Ori, această inflație medie anualizată n-a fost tocmai ușor de bătut. La Pilonul 2 de exemplu, pe 10 ani, randamentul mediu anualizat a fost între 6,2% - 7,3%, față de 5,7% inflaţia”, spune Căruntu.

Expertul atrage atenţia că “cele mai importante fonduri de investiții din România sunt cele de pensii. care au o pondere de 12% din PIB, o acumulare uriaşă de economisire internă - cea mai importantă economisire nebancară”.

Şi au bătut inflaţia? Da, fondurile de pensii de pe Pilonul 2, “având niște costuri reduse, au reușit să bată inflaţia cu un pic, în condițiile în care fondurile de pensii de pe Pilonul 2 investesc în jur de 25% dintre bani în acțiuni.

Totuşi, dacă ne uităm la situaţia pe 5 ani, inflația anualizată a fost de 9,1%, iar fondurile de pe Pilonul 2 au fost între 8,2% şi 9,1% - randament mediu anualizat.

Nu sunt nici ele atât de sigure

Deci, pe 10 ani, fondurile de pensii au bătut inflația, dar pe ultimii 5 ani nu. De ce? Pentru că a fost acel an 2022, care a fost foarte rău pentru cei cu obligațiuni printr-un fond”, explică analistul financiar.

Fondurile de pensii au 60% titluri de stat și au fost afectate de creșterea dobânzilor în anul 2022. În general, fondurile motuale, când te uiţi la ce au făcut în ultimii 10 ani sau 5 ani, au randamentele foarte afectate de anul 2022.

“Foarte puţină lume înţelege asta. Lumea crede că, dacă investești într-un fond pe obligațiuni, nu ai riscuri. Greşit: ai riscuri. Dacă fondul investește în instrumente cu maturitate de peste 3 ani, 4 ani, 5 ani, ai riscuri”, a atras atenţia Mihai Căruntu, în exclusivitate pentru Newsweek România.