Analiştii estimează că gazoductul Nord Stream 2, un proiect gestionat de un consorţiu condus de grupul rus Gazprom, ar urma să obţină autorizaţia necesară din partea Autorităţii de reglementare din Germania pentru a putea să înceapă vânzările comerciale de gaze naturale, chiar dacă întregul proces de aprobare ar putea să se întindă pe mai multe luni.
Polonia, care a luat măsuri pentru a-şi reduce dependenţa de gazele ruseşti, şi-a exprimat în mod repetat obiecţiile faţă de Nord Stream 2, avertizând că va întări şi mai mult poziţia dominantă a Gazprom în Europa.
"Actuala situaţie de pe piaţa gazelor din UE oferă nivelul riscurilor pentru securitatea aprovizionării creat de proiectul Nord Stream 2. În condiţiile în care există capacitate neutilizată în actualele conducte, nu era nevoie de Nord Stream 2 pentru majorarea livrărilor de gaze către statele membre UE", a apreciat directorul general al PGNiG, Pawel Majewski.
Gazprom face primele teste de distribuție de gaze prin Nord Stream 2
Operatorul gazoductului Nord Stream 2 a anunţat că prima dintre cele două linii ale conductei a fost umplută cu aşa-numitul "gaz tehnic", în timp ce firma aşteaptă în continuare aprobările necesare pentru a putea începe să vândă gaze naturale Europei.
O cantitate de aproximativ 177 milioane de metri cubi de gaz tehnic, necesar pentru a menţine presiunea în conductă pentru viitoarele vânzări de gaze naturale, a fost pompată în prima linie a conductei Nord Stream 2, care a ajuns la o presiune de 103 bari, a precizat operatorul. "Această presiune este suficientă pentru a începe transportul de gaze în viitor", precizează firma elveţiană Nord Stream 2 AG, adăugând că acum se derulează măsurile de pregătire pentru cea de-a doua linie a conductei.
La începutul lunii septembrie, grupul rus Gazprom a anunţat finalizarea lucrărilor de construcţie la gazoductul Nord Stream 2, care este compus din două linii separate ce pot să transporte anual 55 de miliarde de metri cubi de gaze din Rusia în Germania, o cantitate suficientă pentru aprovizionarea a 26 de milioane de gospodării.
Programat iniţial să devină funcţional în 2019, gazoductul Nord Stream 2 a suferit numeroase întârzieri după ce SUA au ameninţat că vor penaliza companiile care se implică în construcţia acestei conducte. Perspectivele s-au schimbat după ce preşedintele Joe Biden a decis să elimine unele sancţiuni, în luna mai a acestui an, când a fost convenit un acord cu Germania, care a avertizat că va reacţiona dacă Rusia va încerca să folosească energia ca pe o armă împotriva Ucrainei.
Gazoductul Nord Stream 2 reprezintă o investiţie de 11 miliarde de dolari, finanţată jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall, Engie, Uniper şi Shell). Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.
