Ministerul Finanţelor: România încheie anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB

„Execuţia bugetului general consolidat în anul 2025 reflectă un deficit bugetar de 7,65% din PIB, respectiv 146,03 miliarde lei, cu 1 punct procentual sub nivelul de 8,67% din PIB înregistrat anul trecut, realizată printr-un mix echilibrat de măsuri pe cheltuieli, venituri şi structura de finanţare a investiţiilor”, anunţă Ministerul de Finanţe.

Citește și: Alexandru Nazare: Ținta de deficit bugetar pentru 2026 este spre 6%

Ministerul Finanţelor: România încheie anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB

Veniturile totale au însumat 662,70 miliarde lei în 2025, în creştere cu 15,3% (an/an). Exprimate ca pondere în PIB, veniturile totale au avansat cu 2,05 puncte procentuale, din care 0,5 pp provin din veniturile curente - cu precădere impozit pe salarii şi venit, contribuţii de asigurări şi TVA -, restul fiind explicat de fondurile europene. Prin comparaţie, trebuie avut în vedere că nivelul veniturilor din 2024 a fost influenţat de încasări excepţionale aferente amnistiei fiscale, în cuantum de 6,3 miliarde lei. Excluzând impactul acestui factor cu caracter temporar, contribuţia veniturilor curente la creşterea ponderii veniturilor totale în PIB în 2025 este estimată la aproximativ 0,8 pp, scrie News.ro.

Citeşte şi: Alexandru Nazare: "Am agreat în Coaliţie un calendar clar și realist, pentru aprobarea bugetului pe 2026"

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 58,82 miliarde lei, marcând o creştere de 19,9% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+77,8%), pe seama unor distribuiri concentrate la finalul anului 2024 şi în a doua parte a anului 2025, în contextul modificărilor legislative privind impozitarea acestora. Totodată, o dinamică pozitivă însemnată a fost înregistrată şi în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (19,9%) - peste dinamica fondului de salarii din economie (9,3%), evoluţia acestei categorii de venituri fiind influenţată de eliminarea facilităţilor fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator.

Contribuţiile de asigurări au înregistrat 208,03 miliarde lei, consemnând o creştere de 9,8% (an/an), peste cea a fondului de salarii din economie. Dinamica acestor încasări reflectă extinderea bazei de impozitare reglementată prin Legea nr. 141/2025, inclusiv un transfer efectiv la pilonul II de pensii mai ridicat faţă de cel realizat anul trecut (22,3 miliarde lei în 2025, faţă de 17,9 miliarde lei în 2024).

Încasările din impozitul pe profit au însumat 41,01 miliarde lei, consemnând o creştere de 14% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenţii economici.

Încasările nete din TVA au însumat 133,90 miliarde lei, marcând o creştere de 10,7% (an/an), în condiţiile unor restituiri de TVA cu 11% mai mari faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (33,5 miliarde lei în 2025, comparativ cu 30,2 miliarde lei în 2024). Totodată se remarcă acelerarea dinamicii încasărilor brute din TVA începând din luna august, pe fondul modificărilor cotelor de TVA, prevăzute de Legea nr. 141/2025.

Veniturile din accize au însumat 48,32 miliarde lei, consemnând o creştere de 4,3% (an/an), susţinute de evoluţiile pozitive ale încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+14,7%), influenţate şi de efectul majorării nivelului accizelor conform Legii nr.141/2025. Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.

Veniturile nefiscale au însumat 53,81 miliarde lei, în creştere cu 9,2%, dinamică influenţată de vărsămintele din veniturile nete ale B.N.R.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au crescut cu 79,1% (an/an), de la 42,4 miliarde lei în anul 2024 la 75,9 miliarde lei în anul 2025. Suma de 75,9 miliarde lei se compune din: 22,9 miliarde lei sume aferente asistenţei financiare nerambursabile alocate pentru PNRR; 18 miliarde lei reprezentând sume de la Uniunea Europeană pe politica agricolă comună (FEGA, FEADR, FEAMPA); 17,8 miliarde lei sume aferente refinanţărilor proiectelor pentru beneficiari şi/sau continuării finanţării proiectelor în cazul indisponibilităţii temporare a fondurilor europene şi 17,2 miliarde lei sume de la Uniunea Europeană din fonduri structurale şi de coeziune, inclusiv 2,6 miliarde lei sume primite la Uniunea Europeană aferente proiectelor începute cu finanţare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR şi eligibile pe Programul Opraţional Transport.

De asemenea, accelerarea absorbţiei PNRR reflectată la sfârşitul anului 2025, respectiv la un nivel de 22,9 miliarde lei faţă de 12,9 miliarde lei înregistrate în primele 11 luni, este determinată de modificarea structurii de finanţare a unor proiecte de investiţii mature, finanţate iniţial din componenta de împrumut, în contextul PNRR revizuit, ca urmare a Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 17 noiembrie 2025 de modificare a Deciziei de punere în aplicare din 29 octombrie 2021 de aprobare a evaluării Planului de redresare şi rezilienţă al României.

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 808,73 miliarde lei, reprezentând 42,36% din PIB, din care cheltuieli totale exclusiv asistenta financiara din partea UE sau altor donatori în sumă de 732,82 milioane lei, reprezentând 38,4% din PIB, în scădere cu 0,5 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024 a cheltuielilor totale exclusiv asistenta financiara din partea UE sau altor donatori în sumă de 684,70 milioane lei, reprezentând 38,9% din PIB. Astfel, analizând evoluţia ponderii cheltuielilor bugetare în PIB, observăm că ritmul de creştere din anul curent s-a diminuat comparativ cu anul precedent, indicând o încetinire a expansiunii cheltuielilor publice raportate la nivelul PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 167,72 miliarde lei, în creştere cu 1,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 8,8% din PIB, cu 0,6 puncte procentuale mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Pe fondul reducerilor unor sporuri pentru unele categorii de personal bugetar precum şi a măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale, pentru anul 2025, la nivelul lunii noiembrie 2024, cheltuielile de personal au înregistrat o evoluţie descrescătoare începând cu luna iulie, având o medie lunară de 13,72 miliarde lei faţă de aceeaşi perioadă din 2024, unde media lunară a cheltuielilor de personal, excluzând hotărârile judecătoreşti, a fost de 14,15 miliarde lei.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 100,63 miliarde lei, în creştere cu 7,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale respectiv 3,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 12,9% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 50,50 miliarde lei, cu 14,22 miliarde lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 250,88 miliarde lei în creştere cu 12% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale (2,92 miliarde lei), precum şi plata concediilor medicale care a fost în sumă de 6,4 miliarde lei, cu 60% mai mult faţă de anul 2024.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 12,55 miliarde lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători şi sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (931,32 milioane lei).

Alte cheltuieli au fost de 16,31 miliarde lei, reprezentând 0,9% din PIB, în scădere cu 3,25 miliarde lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. În aceste cheltuieli se reflectă, în principal, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, alte despăgubiri civile şi sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile au fost de 90,27 miliarde lei care cuprind proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 şi cadrului 2021-2027, inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii, precum şi proiecte cu finanţare din sumele reprezentând asistenţă financiară nerambursabilă aferentă PNRR.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cheltuielile aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au însumat 138,20 miliarde lei, în creştere cu 15,70% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 119,45 miliarde lei.

Valoarea plăţilor pentru proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanţate din sumele reprezentând asistenţă financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum şi cele finanţare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR au fost de 78,55 miliarde lei, reprezentând 56,84% din totalul cheltuielilor pentru investiţii.