În ultimele două decenii, spune viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea, "România a înregistrat un ritm susținut de creștere economică, impulsionat de procesul de integrare europeană, de reformele structurale implementate înainte și după aderare, precum și de accesul la piața unică și la fondurile Uniunii Europene".
Țările CEE (inclusiv România) au crescut rapid, în ultimele decenii, dar cu dezechilibre (mai ales în cazul nostru), spune Badea. Mai departe, ce mai afirmă acesta.
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: O abordare diferită a creșterii economice în România
El afirmă că "evoluții similare au avut și alte economii din Europa Centrală și de Est, cu care ne comparăm frecvent, având în comun un stadiu apropiat de dezvoltare economică precum și tranziția de la economia de comandă la economia de piață.
Este, așadar, justificat să afirmăm că integrarea în Uniunea Europeană a jucat un rol esențial pentru progresul economic rapid observat în România, Polonia, Cehia, Ungaria și Bulgaria.
Dintre acestea, țara noastră s-a remarcat printr-un ritm de convergență mai accelerat, reușind să recupereze decalajul important pe care îl avea în urmă cu 20 de ani față de Ungaria și Polonia, din perspectiva PIB/locuitor ajustat la paritatea puterii de cumpărare.
Citeşte şi: Leornardo Badea (viceguvernator BNR): Provocările actuale necesită investiţii pentru productivitate
Totuși, mai ales în ultimii ani, înainte chiar de debutul perioadei de crize suprapuse, în România, ritmul de creștere economică superior celui consemnat, în medie, de alte state din regiune a fost însoțit de dezechilibre.
Efectele pandemiei de COVID-19 și ale războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei au fost și rămân importante pentru toate economiile din regiune, dar România a intrat în această perioadă de turbulențe economice având deja un nivel semnificativ mai mare al dezechilibrelor, iar ulterior acestea s-au accentuat.
Citeşte şi: Leonardo Badea (BNR): Raportul Draghi se centrează pe recuperarea decalajului faţă de SUA şi China
Comparațiile la nivel regional sunt semnificativ nefavorabile pentru economia noastră în ceea ce privește amploarea și persistența deficitului fiscal și a deficitului contului curent, precum și din perspectiva ritmului de creștere a datoriei publice.
Mai ales în anul 2024, dominat în plan social de evenimentele politice și electorale, aceste probleme economice au devenit tot mai acute."
